Cortez, duşmanul poporului
sau Corneliu Coposu sub supravegherea Securităţii
Când este pronunţat sau reamintit numele de Corneliu Coposu, pesoana sa reactualizează informaţii şi cunoştinţe despre PNŢ, Iuliu Maniu, rezistenţa anticomunistă precum şi opoziţia faţă de orice regim totalitar, apărarea principiilor morale şi a valorilor creştine atât în viaţa de zi cu zi cât şi în activitatea politică. O imagine a unei pesonalitati distincte, remarcabile. Un chip care s-a păstrat şi s-a impus mai ales după experienţa celor 17 ani petrecuţi în închisoare. Un portret pe care Doina Cornea îl creiona foarte bine în memoriile sale : ‘’ceea ce m-a izbit din prima clipă era aerul său atât de actual şi de inactual totodată, privirea sa ciudat de prezentă şi de absentă în acelaşi timp. De la ţinuta vestimentară, la maniere, la felul său de a se exprima, de a se comporta, toate aveau parcă două valenţe : o distincţie fără ostentaţie dar şi uşor vetustă ; un limbaj îngrijit dar şi uşor arhaizant ; o mare vioiciune a gândului temperată parcă de ritmul domol, ardelenesc, al rostirii’’ (Doina Cornea, Puterea fragilităţii, Humanitas, Bucureşti, 2006 ; ȋn luna mai a anului curent am ȋntalnit-o pe Doina Cornea la Cluj-Napoca si mi-a vorbit cu aceiasi precizie in ciuda varstei ȋnaintate şi a problemelor de sanatate). Doina Cornea l-a cunoscut pe Corneliu Coposu doar în ultimii cinci ani din viaţa liderului ţărănist, aprecierile sale (re)confirmă spre exemplu observaţiile dintr-un raport al Securităţii din 19 mai 1972 : ‘’ de o inteligenţă sclipitoare, de o vastă cultură multilaterală, foarte serviabil, curajos, om de ideii dar şi bun executant, Corneliu Coposu este simpatizat în cercurile largi P.N.Ţ. – iste şi nepeneţiste (sic.). Fiind astfel foarte apreciat şi cu legături întinse, în ţară şi în străinătate este azi – în urma defecţiunii – lui Ionel Pop – socotit drept un fel de îndrumător al foştilor P.N.Ţ. – işti fără ca Corneliu Coposu să se fi ocupat aievea, în mod practic cu chestiuni de organizare (Dosar I. 149087, Vol. 3, ff. 236-238 Raportul ȋntocmit de Securitate se ȋntindea pe 16 file). Dincolo de aceste aprecieri sau denigrări ce vor fi ȋntalnite ȋn dosarele fostei Securităti este necesară o scurtă menţiune : toate calităţile sau defectele lui Corneliu Coposu sunt menţionate in special de oameni plătiţi, angajaţi să-l observe şi să-l supravegheze pe liderul ţărănist. Fără aceste ‘’aprecieri’’ pozitive sau dimpotrivă, aceste persoane (fie că este vorba de informatori sau de securişti) nu şi-ar fi putut justifica importanţa activităţii lor ȋn lipsa unui persoanaj important şi deosebit de toţi ceilalţi lideri politici. Astfel, mărturiile şi declaraţiile acestora trebuiesc privite cu oarecare rezervă.
Aşadar, imaginea lui Corneliu Coposu, aşa cum a fost perceput pe parcursul anilor 1962-1964, anii domiciliului obligatoriu si 1964-1989, anii petrecuti intr-o relativa libertate, de cei ce au lucrat sub diferite forme pentru Securitate. Astfel este surprins/creionat/descris portretul lui aşa cum reiese din dosarele ce s-au păstrat de la Securitate. Pentru o mai buna ȋntelegere sunt necesare unele precizări. În arhiva C.N.S.A.S. sunt păstrate cinci dosare întocmite pe numele liderului ţărănist, care ȋnsumează 98 de volume. Nu ştim dacă acestea sunt toate dosarele, dar putem presupune că alte note informative sau chiar volume şi rapoarte se află în alte dosare deschise pe numele unor persoane precum Ion Diaconescu, Dinu Zamfirescu, Ion Barbuş, Ion Raţiu, Nicolae Penescu, Radu Câmpeanu, Alexandru Bratu şi alţii care l-au cunoscut şi i-au fost apropiaţi prin diferite forme.
Cortez este unul dintre primele nume de cod pe care le-a primit Corneliu Coposu alaături de Utopicul, Călin şi Călinescu. Pe parcursul anilor – 1964-1989 – este urmarită activitatea lui ‘’Cortez’’ de dupa eliberarea din inchisoare şi forma pasivă a opoziţiei sale faţă de regimul comunist. De asemenea este analizat fundamentul credinţelor sale politice şi ideologice care l-au determinat să aleagă, dincolo de bine si de rau…
Emilian Dranca
Bucuresti, 21.06.2014
emiliandranca 