Pentru o genealogie a globalizării

50704639d2b58_1_claude-karnoouh-bucurestiul-din-70-si-cel-de-azi-prin-ochii-unui-antropolog

Claude Karnoouh, Pentru o genealogie a globalizării

Eseuri critico-filosofice ale unui sceptic în acțiune

 

8 decembrie 2017, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, a avut loc lansarea ultimei cărți a atropologului francez Claude Karnoouh.

Claude s-a născut a Paris, unde a și început studiile, dar nu în științe umaniste ci în științe exacte, chimie și fizică. Ulterior s-a dedicat antropologiei și implicit disciplinelor sociale. A urmat o carieră academică, astfel, a predat în Franța, Italia, Ungaria și România (București, Universitatea de artă).  Claude Karnoout se declară un marxist, iar ca marxist a fost touși martor într-un proces împotriva unui negaționist al Holocaustului, proces în cadrul căruia a luat apărarea celui care a negat Holocaustul.

Profesorul Michael Shafir a prezentat cartea și autorul nu neapărat într-o lectură proprie ci critic și echidistant. După opinia profesorului, cartea se putea numi chiar și  ,,Eseuri critico-filosofici a unui acționar în scepticism.’’  Profesorul a amintit o veche remarcă a lui Claude Karnoouh:  ,,Decât să mă plictisesc cu tot felul de mediocrități care sunt de acord cu mine, mai bine mă cert cu un om foarte inteligent’’.  Cartea sa nu se rezumă la expunerea de concepte. Este o carte care nu încetează să pună cunoscuta întrebare leninistă ,,ce-i de făcut?’’. Această întrebare, pentru Claude Karnoout aparține dimensiunii de stânga a ideologiei și practicii politice. Ungaria, Bulgaria, Serbia au gânditori cunoscuți de stânga sau cel puțin oameni cunoscuți care au acționat în acest domeniu. Însă România până să dea un G. Luckacs va trebui să mai aștepte câteva sute de ani.

Articolele autorului sunt caracterizate de eclectism, eclectism care este totuși perceput ca ceva negativ în prezent. Nu trebuie să fii un adept al lui Țuțea pentru a observa că o caracteristică a românilor este ,,aflatul în treabă,’’ și implict tendința către un fals eclectism. Claude este în schimb o revenire la enciclopedism. Nimeni nu-și poate închipui cultura europeană fără enciclopedism, deci iluminism, însă în același timp nimeni nu-și poate închipui cultura europeană fără spiritul critic al iluminismului.

O analiză lucidă a realismul socialist (o altă preocupare a lui Karnouuh fiind astfel arta socialist), relevă faptul că puțini au  avut curiozitatea și libertatea de a observa cauzele acestuia. Realismul socialist nu este decât o expresie a gusturilor socialiste a unui tânăr educat în spirit burghez și care se numește Vladimir Ilici Ulianov.   Eugen Lovinescu considera că în artă nu trebuie combinat niciodată eticul, etnicul și esteticul. Mihail Șolohov, Esenin, sunt mari scriitori, deși aceștia sunt judecați și criticați. Un om de artă trebui analizat doar prin opera lor, iar  opera lor  trebuie analizată doar prin termenii operei de artă.

Eseul despre originile războiului analizează practic parcursul societății până la prima Revoluție Industrială. Pacea de la Westfalia nu este un rezultat al evoluției tehnice a armelor ci a un rezultat social-tehnic-politic.

Ce este în definitiv  genealogia? Ea poate răspunde la întrebarea: cum am ajuns aici unde suntem?  Genealogia globalizării aduce și tobele războiului. Claude Karnoout nu are încredere în om. Omul, pentru el și-a schimbat natura iar el poate, trebuie și merită să fie privit/analizat prin prisma relației sale mai mult cu tehnica decât cu mediul înconjurător. Vilfredo Pareto consideră că ,,istoria este un cimitir al aristocrațiilor’’, însă istoria în sine este un cimitir al civilizațiilor. Simbolurile occidentale sunt moarte fără sângele și carnea celor care le suportă.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s