Pe front fără armă în mână

Hacksaw_Ridge_poster.png

Anul 2016 aduce pe marele ecrane încă o producție nord-americană despre cel de Al Doilea Război Mondial,  Pe front fără armă în mână este titlul filmului  tradus în limba română în original fiind Hacsksaw Ridge. Însă, deoarece Hacksaw Ridge nu spune foarte multe publicului larg din România deoarece aceasta este denumirea unei coline abrupte dintr-o insulă din îndepărtatul Ocean Pacific, atunci distribuitorul a găsit mult mai utilă adaptarea titlului într-o formă cât mai atractivă. Realizatorul filmului este Mel Gibson, ceea ce-i oferă, probabil, producției americane o greutate mai mare, mai ales în ceea ce privește vânzarea sa.

Despre ce este vorba? În linii mari filmul este reconstituirea unei povești adevărate. Personajul principal, Desmond, un tânăr din Virginia, SUA, trăiește o dramă personală în locurile sale de baștină. Fratele său se înrolează pleacă pe front, prietenii săi se înrolează în armată iar cei care nu sunt primiți ajung să se sinucidă datorită unui absurd sentiment al inutilității, vinovăției și incapacității de a participa la marele război al patriei împotriva japonezilor. Desmond, deși se îndrăgostește și se  căsătorește cu o tânără asistentă ia decizia de a servi patria. Însă, un detaliu  important, nu dorește să lupte cu arma în mână ci dimpotrivă ca medic voluntar. El este unul dintre acele persoane care au avut obiecții de conștiință – așa cum preciza încadrarea militară – motivate pe baza credințelor și convingerilor sale religioase că nu are voie să ucidă, conform decalogului biblic. Desmond reușește, în ciuda dificultăților, obstacolelor și peidicilor ivite în cale, să plece pe front fără a fi nevoit să poarte o armă de foc.

Astfel începe incredibila aventură a unui simplu soldat în aparență, însa care în interiorul său dă dovadă de o iubire a semenilor fără egal. Odată ajuns pe front Desmond și batalionul său se confruntă cu determinare incredibilă a japonezilor nu neapărat de a câștiga războiul ci de a muri pentru patria lor pentru împărat. Din acest moment scenele filmate sunt de o violență extremă. Imagini cum rar se pot vedea. Trupuri sfârtecate, resturi umane, organe și membre grămadă, sânge, pământ, așchii de la obuze, copaci sfârtecați, buncăre distruse, fumul ridicânduse în urma focului artileriei și din nou fumul mitralierelor, grenadelor și proiectilelor ușoare șochează ochiul privitorului.

Tatăl lui Desmond a fost un militar american care a luptat pe front în Primul Război Mondial și poartă în suflet cicatricile bătăliilor din Franța  dar mai ales a pierdierii celor mai buni prieteni. Desigur tatăl se împotrivește plecării fiilor săi pe front și are încă una dintre nenumăratele altercații cu fii săi. Aceste conflicte revin mereu în amintirea copilului, acum soldat în armata Statelor Unite ale Americii, chiar și în cele mai dificile momente pe front.

Momentul desnodământului este constituit de umilitoarea retrargere americană de pe colina Hacksaw. Desmond, în calitatea sa de medic rămâne pe colină și încearcă să salveze viețile celor care nu au reușit să coboare și acum riscă să cadă victime atacului japonezilor care se regrupează și recuperează rapid din teritoriul pierdut anterior. Scenele sunt cât se poate de dramatice și înfricoșătoare, regizorul reușind să transpună cu multă artă și măiestrie prezența și iminența morții în fumului lăsat de obuze unde japonezii nu pot desluși siluetele americanilor și nici americanii nu pot dibui prezența inamicilor. Desmond reușește să salveze aproximativ 70 de vieți coborând de unul singur de pe colină pe cei răniți inclusiv câțiva japonezi. Fapta s-a desfășurat și în realitate iar ea a fost relatată ulterior de supraviețuitori printre care a fost și Desmond ajungând în epoca postbelică la venerabila vârstă de 87 de ani.

Morala filmului are două dimensiuni. Pe de o parte filmul arată că există și altfel de arme cu care poți învinge, în cazul de față credința și determinare medicului de a salva vieți nu de a lua vieți. Desigur, Germania condusă de național-socialiști este prezentată a fi întruchiparea satanei pe pământ iar armele cu care se luptă împotriva sa sunt propriile sale arme, adică tot crima, războiul, ura, organizarea militară. Medicul vine și contrazice acest lucru prin împreunarea credinței în Dumnezeu cu știința medicală, astfel pentru el porunca de a nu ucide devine în practică o nouă poruncă sub forma ,,trebuie să salvezi!’’. Pe de altă parte, cea de a doua dimensiune a filmului este justificarea, egitimarea folosirii celor două bombe nucleare. Prin scoaterea în evidență a violenței și cruzimilor de pe frontul din Pacific unde japonezii se dovedeau a fi o armată feroce, aproape inbatabilă, filmul reușește să spună: ,,iată, dacă nu erau folosite armele nucleare ar fi murit și mai mulți oameni.’’ După estimările experților militari americani perderile ar fi fost de aproximativ jumătate de milion de soldați americani. Desigur SUA nu-și putea asuma acest risc și atunci a ales calea armelor nucleare. Evident în film nu apare acest lucru, însă orice cunoscător al istoriei anticipează mesajul odată cu redarea scenelor confrutărilor dintre japonezi și americani.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s