Heim ins Reich – o complexă și istorică promisiune mesianică Mutarea germanilor din Bucovina în cel de al IIII-lea Reich

einburgerungsurkunde

*Document de naturalizare a doi etnici germani din Câmpulung Moldovenesc sosiți în Germania, document păstrat în Arhiva Muzeul Național de Istorie a germanilor din Berlin

 

În zilele de 4-5 noiembrie la Universitatea Babeș-Bolyai a fost organizată conferința națională studenților, masteranzilor și doctoranzilor de la facultățile de istorie din țară. Cu această ocazie am prezentat un fragment din lucrarea de doctorat. Redau aici câteva idei centrale din cadrul prezentării.

Pentru început sunt necesare câteva precizări metodologice. Astfel, într-o primă parte – mituri și religii politice –  este necesară o prezentare a conceptelor, Heim ins Reich, simboluri, mit, mituri istorice/mituri politice, etc. Într-o a doua parte – făurirea miturilor politice – este necesară contextualizarea acestui proiect – Heim ins Reich – de mutare a tuturor germanilor din Europa într-un singur stat: Germania. Însă nu doar o încadrare istorică ci și o contextualizare în  ideologică  și a practicilor politice, a celorlalte mituri componente ale acestei/acestor ideologii. În final, în cea de a treia parte – statul și crizele sale – este necesară o analiză succintă a ceea ce a însemnat criza societății interbelice care a făcut posibil  proiectul social, politic și sconomic Heim ins Reich. Pentru eficientizare și pentru o mai bună delimitare spațială am ales o veche provincie a Imperiului Austro-Ungar, Bucovina. Astfel, în acest spațiu de întâlnire a două mari culturi, rusă și germană precum și a două sisteme  politice și sfere de influență  în aparență diferinte însă în profunzime asemănătoare prin ideologie, regim, putere militară și obiective politice: Germania condusă de național-socialiști și Uniunea Sovietică. Ipoteza de cercetare în acest context se află în următoarea întrebare: proiectul de emigrare a germanilor – Heim ins Reich – a fost o opțiune pentru soluționarea crizei în care se aflau statele ai căror resortisanți erau acești germani?

Dată fiind corolarea doctrinei național-socialiste și a proiectului Heim ins Reich cu termenul de mit este necesară clarificarea conceptuală a acestei terminologii. Astfel, prima problemă care se ridică este originea mitului. Este mitul o creație a spiritului sau o relatare romanțată  a unui fapt real? Din punct de vedere metodologic, al școlilor de istorie a religiilor, există multiple paradigme: animism evoluționist, mentalitate primitivă, funcționalism, școala africană franceză, structuralism, psihologie analitică și filozofie critică. Însă, la bază se disting două opinii centrale. Pe de o parte una consideră că nu poate exista nici o istorisire fără existența acțiunii, iar pe de altă parte, o adoua opinie consideră că la baza mitului se află gândul, imaginația, reflecția care în mod inevitabil precede acțiunea. Mircea Eliade susține cea de a doua opinie. Pentru Eliade, mitul ,,se definește prin modul lui de a fi: nu se lasă surprins ca mit decât în măsura în care revelează că ceva s-a manifestat deplin și această manifestare este în același timp creatoare și exemplară, pentru că ea întemeiază la fel de bine și o structură a realului și un comportament uman.’’ Eliade surprinde foarte bine două dimensiuni ale mitului care sunt esențiale pentru spațiul politic: funcția sa creatoare – mitul este istorie, mitul este ceea ce poate oferi legitimitate și putere; funcția sa exemplară – mitul face diferențierea între bun și rău, între corect și incorect, etc. Pe de altă parte, continuă Eliade, ,,sacrul este exemplar în sensul că el instituie modele de urmat; transcendență și exemplaritate care îl obligă pe omul religios să iasă din situațiile personale, să depășească contingența și particularul și să parvină la valorile generale, la universal.’’

În programul politic al NSDAP este menționat clar obiectivul ,,ein gemeinsames Blut in ein gemeinsames Reich.’’Ceea ce și-au propus național-socialiștii, să-i reunească pe toți etnicii germani (die Volksdeutschen) într-un singur stat făcea parte din noua ordine europeană  (Neuordnungs Europas) creată de Imperiul German. Din punct de vedere terminologic vom folosi  de aici înainte sintagma ,,Imperiul German’’ dat fiind faptul că așa este menționat în documentele oficiale, atât cele interne cât și în tratatele internaționale  (Deutsches Reich). Tratatul secret de la 23 august 1939 dintre Imperiul German și URSS a fost urmat de o serie de protocoale și alte tratate semnate între cele două state și privind sferele de influență din Europa. În acest context la 28 septembrie 1939 este semnat un Protocol între Imperiul German și URSS de recunoaștere a noilor granițe. Protocul implică și transferul de populație pentru care sunt aduse mai multe clarificări printr-un act adițional semnat la 4 octombrie 1939 între cele două state. Planul pentru noua ordine europeană  a fost prezentat de Adolf Hitler pentru prima dată în public la data de 6 octombrie 1939 în Reichstag, deși pentru aceasta se luaseră practic măsuri începând cu anul 1936.

La sfârșitul lunii iunie 1940 o delegație germană s-a deplasat la Moscova pentru a discuta problema germanilor din Bucovina de Nord și din Basarabia. Astfel la 5 septembrie 1940 a fost semnat Tratatul dintre Imperiul German și URSS privind emigrarea germanilor din Basarabia și Bucovina de Nord în Imperiul German. În ceea ce privește situația germanilor din sudul Bucovinei, la Berlin a fost înființată o comisie specială, la lucrările căriea au participat inclusiv germani din Bucovina. Această comisie a lucrat cu autoritățile de la București pentru strămutarea germanilor din Bucovina în cel de al treilea Reich.  De asemenea la 7 septembrie  1940 au început lucrările Comisiei de Repatriere din Cernăuți. Această comisie înființată pe lângă Consulatul Reichului din Cernăuți și-a desfășurat lucrările într-un ritm alert iar astfel la 17 septembrie 1940 este cunoscut numărul de 44.577  persoane (conform altor surse 43.641) transferate din nordul Bucovinei în Reich. La data de 22 septembrie 1940 consulul german Heinrich Sieckmeier (Berlin), atașatul de presă Werner Wosgt și consulul german Adolf Windecker (București) au venit în Bucovina de Sud și au analizat disponibilitatea etnicilor germani de a pleca in Germania. Astfel, la o lună după această vizită oficială, la data de 22 octombrie a fost semnat un acord între Berlin și București privind repatrierea germanilor similar cu acordul semnat între Berlin și Moscova. Din Bucovina de Sud au fost trasferați aproximativ 40 000 de persoane în Grossdeutschland.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s