La ce folosește istoria? O lecție pentru susținătorii/contestatorii tehnocraților

king_carol_ii_of_romania

Scriu câteva cuvinte pentru persoanele care în octombrie-noiembrie 2015 au vociferat împotriva unui guvern politic și au aclamat sosirea tehnocraților la putere și implicit instaurarea unui guvern de ,,tehnocrați”. Aceleași cuvinte sunt și pentru cei care acum, din naivitate sau lipsa informației, vociferează împotriva guvernului ,,tehnocrat”. Ca ipoteza se poate presupune că atât unii cât și alții ori au chiulit de la orele de istorie ori au trecut în zadar clasa nemeritând să primească note de trecere la disciplina istorie. Dacă ar fi auzit de Nicolae Iorga mai mult decât faptul că a fost istoric și profesor universitar, atunci, probabil, ar fi fost mai câștigați în lupta lor împotriva partidelor politice și pe de alta, acum, mai recent, împotriva celor care se autointitulează ,,tehnocrați”.

Nicolae Iorga (1871- 1940) a condus un guvern în perioada interbelică, mai exact în intervalul 18 aprilie 1931 – 5 iunie 1932. Mai concret decât atât se poate spune că Regele Carol al II-lea a condus un guvern în această perioadă prin Nocolae Iorga, împotriva partidelor politice și într-o oarecare măsură și împotriva intereselor românilor (deoarece discordia și cearta nu unește nici măcar două familii dintr-un sat cu atât mai puțin două familii politice! în acea epocă familia liberalilor și familia țărăniștilor). Cine poate spune că în epocă Constantin Argentoianu era tehnocrat? sau independent de partidele politice? Cel care a înființat în 1920 Liga Poporului alături de Alexandru Averescu devenise brusc, la o distanță de 10 ani este adevărat, un bun ,,tehnocrat”. Cine poate spune că Dimitrie I. Ghica a fost tehnocrat?  dacă a fost un bun diplomat și a știut să se folosească de fiecare persoană din anturajul său – inclusiv fratele său Vladimir Ghica – asta nu înseamnă că era inndependent de oamenii politici și cu atât mai puțin de cei de afaceri. Sau Generalul Constantin Ștefănescu Amza, dincolo de faptul că a fost un bun militar a fost și un membru al Parlamentului României în perioada interbelică. Asta se poate numi activitate apolitică? Lista poate continua și cu ceilalți miniștrii, unii cât se poate de respectabili precum Iuliu Hațeganu și Ioan Cantacuzino, însă lipsa carnetului de partid – cel puțin în acea perioadă – nu înseamnă autonomia și independența față de oamenii politici. Uneori dimpotriva! Iorga însuși nu era mai puțin apolitic, membru al mai multor partide și formațiuni politice, printre care PND, PȚ și Frontul Renașterii Naționale format de Regele Carol al II-lea. Guvernul condus de Nicolae Iorga a fost doar un instrument în mâna lui Carol al II-lea pentru a măcina și mai mult partidele politice și fragila colaborare a acestora privind interesul public și gestionarea principalelor probleme care amenințau România. În cele din urmă Carol al II-lea a reușit. Însă a  reușit să distrugă și suportul larg oferit de populației Majestății Sale și implicit Casei Regale.

Azi, la o distanță de aproximativ 80 de ani, se încearcă același experiment, numit ,,guvern tehnocrat”, aclamat în mod artificial de opinia publică în noiembrie 2015 contestat acum, în septembrie 2016, de aceiași opinie publică, de partidele politice și nu în tultimul rând de masele care vor alege noul parlament la finaulul acestui an. Cu toții ar fi avut ceva de învățat din eperimentul Nicolae Iorga instrumentalizat de Regele Carol al II-lea. Există posibilitatea ca atât unii cât și ceilalți, adică marii formatori ai opiniei publice, membrii sau nemembrii ai academiei/academiilor de științe alături de partidele politice, au anticipat acest fiasco și nu au oferit nimic altceva decât apă și circ celor pe care acum îi vor chema să voteze: masele. Iar după acest experiment care a durat un an li se va spune, lor, maselor, cât de rău și ineficient este un guvern ,,tehnocrat” și doar ei, politicienii, reprezintă soluția ideală. Desigur, ce fel de tehnocrat poate fi un ministru precum d-l Dâncu, fost social-democrat, fost membru al unui mare partid politic, fost susținător al d-lui Geoană și al ilustrului grup de la Cluj? Sau s-a transformat social-democrația în tehnocrație  sau tehnocrația în social-democrație? Nu era mai ușor să să învețe o lecție de istorie în loc să se  pierdă un an de zile pentru a se înțelege ceva ce era cunoscut de mai bine de 80 de ani? Or nu, istoria este inutilă după un alt ministru social-democrat, înscăunat penntru mai multe mandate la ministerul educației, care a redus orele de istorie din licee în perioada 2008-2009 și care, spre ,,surprinderea” mea este de profesie inginer… Nu degeaba a fost și rector al Universității Politehnice din București… Așa se întâmplă, inginerii se ocupă de istorie și după istoricii devin șomeri cu diplomă deoarece curicula școlară a lor se ocupă un inginer…

Experimentul guvernului tehnicrat poate genera același fenomen politic precum în cazul lui Carol al II-lea: distrugerea sprijinului electoral acordat tocmai celui/celei/celor care au venit cu aceată  ,,nouă” idee. Deoarece tocmai cei care le-au oferit votul vor fi și cei mai severi critici și nemulțumiți odată ce așteptările lor nu vor fi satisfăcute. Să vedem, se repetă sau nu se repetă istoria?

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s