Probleme actuale de drept european instituțional și privat Ediția a III-a

 

valeriu-stoica

A treia ediție a unei conferințe organizată de Stoica și Asociații împreuna cu Colegiul Juridic Româno-Francez și desfășurată la Facultatea de Drept a Universității București. Moderator și amfitrion al acestui important eveniment pentru spațiul juridic a fost prof. univ. Valeriu Stoica. Printre invitați speciali este de menționat prezența profesorului univ. Denys Simon (Paris, Sorbone IV). Acesta din urmă, în cadrul prelegerii dumnealui despre Judecătorul național, judecător de drept comun al Uniunii Europene a prezentat câteva idei care trebuie mereu amintite:

Dreptul uniunii europene scapă unei ierarhizări clasice. Norma europeană este în mod evident superioară normei naționale. Prioritatea dreptului uniunii europene este o caracteristică a dreptului internațional.

În cadrul discuțiilor o atenție deosebită a fost acordată referendumului ce va avea loc în data de 23 iunie în Marea Britanie privind rămânerea sau ieșirea britanicilor din Uniunea Europeană. S-a menționat faptul că dacă vorbim despre brexit nu este suficient să vorbim doar dintr-o perspectivă juridică, ci este necesară o abordare mai complexă.

Unul dintre invitații  la această discuție a fost Andrei Vieru, pianist și scriitor la Paris, consideră că  Europa se gândește la istoria sa. O memorie comună, un viitor colectiv. Renunțați la toate zidurile și vă veți regăsi nu doar într-un spațiu al libertății dar și într-un impas. Europa devine nu neapărat un proiect comun ci o serie de proiecte incompatibile.

Sunt de reținut două idei centrale ale discuției prezentate de Valeriu Stoica:

  1. Oare într-adevăr Europa este unită doar prin memoria comună? Sau există și alte dimensiuni care o pot (re)uni. Chiar dacă America nu are o memorie comună, ea nu are trecutul Europei. În mod categoric nu se poate nega beneficul economic al acestei uniuni economico-politice.
  2. Ideea de limită. Virtutea Uniunii Europene este tocmai faptul că a făcut granițele – juridice – între națiuni, atât de permeabile, până la dizolvarea lor.  Însă limitele, frontierele identitare nu pot fi negate, anulate. Este drept, o flexibilitate este necesară. Nu poate exista un popor european. Însă există un spațiu juridic european. Dificultățile instituționale care există azi nu sunt neapărat insurmontabile. Uniunea Europeană înseamnă un spațiu de valori. Acest spațiu de valori nu va fi deschis spațiilor geopolitice care nu împărtășesc aceste valori. Europa trebuie să fie intolerantă doar față de intoleranță. Europa este astăzi în concurență cu alte centre de putere economică, militară și politică. Din aceste considerente este necesară o regândire a instituțiilor europene, un efort intelectual pe măsură, care să relanseze aceste instituții. Este nevoie ca atunci când vorbești de idealuri să ai și capacitatea intelectuală și pragmatică pentru atingerea  acestor idealuri.

 

Discuțiile despre referendumul din 23 iunie au fost încheiate de un alt invitat, Sever Voinescu, care consideră că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar pune întregul proiect european într-o mare criză. În cazul unui eșec al acestui proiect, atunci nu se mai discută de utopism în cazul liderilor politici europeni ci de ipocrizie a acestora. Nu odată, discursul din capitalele europene este unul diferit față de ceea ce acești lideri europeni prezintă la Bruxelles.

 

Totuși Uniunea Europeană nu ar trebui să fie comparată cu SUA. Spre exemplu în SUA încă mai există posibilitatea ca o persoană acuzată de crimă să primească pedeapsa cu moartea. În Europa nu este cazul. În SUA poți obține foarte ușor dreptul de a purta armă de foc, pe când în Europa nu este cazul.

 

Ar fi nevoie de puțină empatie față de Marea Britanie. Ceea ce ține Uniunea Europeană unită este încrederea. Încrederea este mai importantă decât orice altă obligație stipulată în orice tratat. Spre exemplu spațiul Schengen. Există o lipsă de încredere din partea Olandei, a Finlandei, a Suediei față de capacitatea României de a păzi/apăra/proteja spațiul Schengen.  Sever Voinescu a mai amintit faptul că Art. 42 din Tratatul Uniunii Europene stipulează apariția și existența unei armate a Uniunii Europene. Acest articol a fost sugerat de Franța și susținut de Marea Britanie.

Întâmplător sau nu, conferința se suprapune cu un interviu inedit acordat Revistei 22 de  profesorul universitar Valeriu Stoica. În interviu sunt amintite aceste aspecte ale actualității Uniunii Europene pe care profesorul le numeșete ,,provocări”. Din nefericire (sau nu), aceste provocări se suprapun cu anumite probleme locale, anumite stagnări pe scena politică, lipsa reformei partidelor politice și mai ales lipsa actualizării și racordării partidelor politice la realitatea europeană. Toate aceste aspecte sunt prezentate de profesor cu luciditate și claritate, în mod exemplar, mult desupra celor care se închesuie atât la catedra universitară cât și la tribunele scenei politice.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s