Guvernanță, intelligence și securitate în secolul XXI

DSCN0426

Această conferință/manifestare științifică se află la cea de a patra ediție, iar de această dată, la 1 iunie, tot la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca a reușit să reunească mai mulți specialiști în domeniu dar și studenți și doctoranzi. Sunt mai multe aspecte de reținut din cadrul manifestării din universitate. Sunt mai multe teme de interes, atât din actualitatea societății de azi cât și din istoria recentă care preocupă persoanele angajate, profesional sau pasional, în controverse, discuții în contradictoriu, unele utile și constructive, altele mai puțin.

Astfel, au fost amintite în introducere persoanele invitate la conferință. De asemenea s-a ’’discutat’’ despre importanța studiilor în acest domeniu, despre faptul că informația este putere. În puținele cuvinte rostite, unul dintre invitații principali, ambasadorul României la UNESCO, istoricul  Adrian Cioroianu a declarat că regretă faptul că se află pe lista neagră a guvernului rus și-l consideră doar un fapt accidental. De asemenea regretă că există o sumedenie de fabulații în ceea ce privește istoria dacilor. Punerea în discuție a romanizării și a latinității este un discurs de propagandă antioccidentală.  Punerea sub semnul întrebării a latinității este un atac împotriva procesului de occidentalizare a României. Istoria nu este atât de îngrijorătoare pe cât pare dar nici atât de liniștită pe cât ne-am dori, a încheiat Adrian Cioroianu. Tot în acest context Adrian Cioroianu a amintit și de ultima sa carte, ,,Regele Carol I’’, o carte de popularizare a istoriei primului rege al românilor.

Prof. Univ. Dr. Teodor Frunzeti a fost următorul care a prezentat câteva linii directoare ale conferinței precum și ale actualității politice, internaționale care ar trebui să preocupe pe cei implicați în domeniul studiilor de securitate. Este mai bine să folosim DAESCH decât Stat Islamic. Acesta este cel mai puternic și periculos atac la adresa ființei umane, care folosește ființa umană în cel mai josnic mod posibil. România este din fericire ferită de fluxul de emigranți – cel puțin până acum. Statele europene dar și Uniunea Europeană trebuie să găsească și să pună în practică reguli și politici noi.

Politica de securitate a României are trei mari piloni. Consolidarea profilului în NATO, consolidarea profilului în Uniunea Europeană și consolidarea profilului ca stat european occidental. Marea Neagră a devenit o zonă din ce în ce mai importantă în politica de securitate. După anexarea Crimeii de Rusia, statul rus a dobândit o poziție dominantă în Marea Neagră. Astfel, Marea Neagră devine o zonă nu doar de frontieră între două continente ci și între două blocuri militare, între doi posibili adversari.

Consiliul NATO-Rusia din luna aprilie a fost un consiliu dedicat în special problemei din Siria. A fost un consiliu constituit din ambasadori. În luna iunie se va reîntruni consiliul NATO-Rusia însă de această dată consiliul va fi constituit din miniștrii apărării.

Poziția României este pentru o abordare echilibrată, o abordare care să implice în mod egal atât importanța Mării Baltice cât și a Mării Negre. În ceea ce privește Marea Neagră, relevantă este și combaterea criminalității transfrontaliere.

Uniunea Europeană are două abordări pentru securitatea sa. Pe de o parte este parteneriatul estic care cuprinde 6 state inclusiv România și pe de altă parte este politica privind zona Mării Mediteraneene care cuprinde 16 state.

Prof. Univ. Dr. Costică Voicu consideră că starea de insecuritate juridică este o realitate care nu poate fi contestată, drept dovadă nerespectarea principiului independenței celor trei puteri în stat. Guvernul conduce statul printr-o inflație legislativă, prin ordonanțe. Securitatea juridică reprezintă în realitate osatura pe care se poate baza statul. Această osatură trebuie să fie în acord cu factorii de configurare a dreptului la nivelul Uniunii Europene. Insecuritatea juridică amplifică starea de dezechilibru, neliniște și neîncredere. Există o anumită disciplină a libertății, la fel cum există o disciplină a prieteniei. Este nevoie de realism, de o abordare clară, lucidă. În încheiere, profesorul a  precizat că pentru creșterea securității juridice ar trebui urmat exemplul SUA, unde 62% din fondul resurselor naturale este proprietatea statului, asta ar asigura un anumit echilibru între comercializarea resurselor și exploatarea lor echilibrată.

Mai este de reținut faptul că în momentul de față studiile de securitate este un domeniu din cadrul departamentului de științe politice, sau relații internaționale. Idealul este ca el să devină un domeniu de sine stătător și astfel să fie creată și o cultură în domeniul studiilor de securitate, cel puțin începând din sfera spațiului academic, al instituțiilor de învățământ, urmând ca ulterior să se extindă. Dacă prima linie de apărare a statului sunt serviciile de informații, atunci prima linie de apărare a serviciilor de informații ar trebui să fie spațiul academic unde persoanele care urmează să lucreze în serviciile de informații se formează. În cadrul acestor studii este necesară abordarea problemelor   lumii contemporane și o mișcare de idei ale lumii contemporane, fundamentele ideologice pe care se mișcă masele și care mișcă societatea în momentul de față.

Aspectul instituțional/educațional al securității, cultura securității ar trebui să se adreseze tuturor, și să implice cât mai multe persoane plecând de la principiul unei relații curate între om și om iar ulterior doar respectând acest principiu, doar stabilind această fundație este posibilă ridicarea unei noi structuri.

Ceea ce s-a mai reținut din discuțiile ulterioare, ar fi intervențiile lui Adrian Cioroianu, care a menționat că în România este idealizată Polonia, ceea ce este greșit. Din punctul de vedere al lui Adrian Cioroianu România merge pe un drum mai bun decât Polonia. În plus, în contextul actual, un izolaționism al SUA nu ne avantajează, dimpotrivă. România, ca stat are nevoie de implicare SUA în Europa.

În final s-a reamintit faptul că soldatul, asemenea războiului a devenit hibrid, complex, mai dificil de înțeles și de cunoscut în prezent decât a fost în trecut. Desigur s-a discutat și despre Rusia, despre problemele din Ucraina, despre Siria, Irak, Iran, Turcia, Republica Moldova și toate statele aflate în apropierea României și care reprezintă posibile ,,butoaie de pulbere.’’

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s