Muzica românească autentică

BDM_2828 (1)

 

Este greu de scris despre notele muzicale ascultate, despre partiturile interpretate, cu atât mai mult cu cât în sfera spectacolelor partiturile cu adevărat prețioase sunt foarte greu de observat ele fiind eclipsate de stilurile comerciale și perisabile. Or muzica adevărată nu este un produs de unică folosință. Aceste partituri despre care vorbesc constituie muzica adevărată, actul cultural autentic deoarece ele au răzbit peste veacuri și ajuns până azi, la urechile mai puțin perceptibile și din ce în ce mai puțin muzicale. Muzica, chiar și lipsită de text, transmite o poezie, un sentiment, o atitudine. Mă gândesc la muzica tradițională, fie ea muzica idiș, ladino, lăutărească, doina, lidurile sașilor, cântecele trubadurilor, cântecele cântate la curțile domnești din Țările Române, muzica barocă din Transilvania, tot acest mozaic constituie baza, rădăcinile muzicii românești autentice. Ceea ce este cel mai impresionat este faptul că de cele mai multe ori această tradiție muzicală s-a transmis pe cale orală. Care lautar sau trubadur s-a gândit să și scrie ceea ce cântă? Prea puțini! Însă voi face referire la una dintre persoanele de referință în cultura română: Anton Pann (1796-1854). Anton Pann a cules din popor sute de cântece care s-au transmis prin viu grai până la jumătatea secolului al XIX și a reușit să le ordoneze cât de cât în mai multe culegeri. Una dintre ele poartă un nume care poate stârni amuzamente: Spitalul Amorului.  Muzica compusă de Anton Pann este interpretată azi de un admirabil grup din București care se prezintă simplu și curat sub numele de Trei Parale.

Trei parale se prezintă precum un grup de tineri orăşeni preocupați de muzica veche specifică spațiului românesc. Redau mai jos în câteva rânduri o prezentare a lor. Descrierea nu este scrisă de mine. Poate voi reuși cândva să scriu la rândul meu câteva cuvinte la fel de frumoase despre muzica românească.

,,Grupul beneficiază de o documentare minuţioasă în domeniul culturii muzicale tradiţionale, un rol important în acest sens avându-l Florin Iordan, etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. De asemenea, în alcătuirea repertoriului sau conturarea stilului interpretativ, membrii formaţiei se bazează pe folosirea unor modalităţi de cunoaştere cum ar fi expediţiile prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu sau Bela Bartok, documentarea din diverse volume de folclor muzical, studiul unor transcripţii de secol al XIX-lea (A. Pann, G. Ucenescu, D. Vulpian, etc.).

Grupul foloseşte instrumente vechi aproape dispărute în mediul tradiţional şi total neglijate în lumea contemporană urbană: diverse fluiere (fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca), cobza, viela, drâmba, diverse instrumente de percuţie (toba, vuva, daireaua). Toate melodiile grupului sunt tradiţionale.  Modalităţile de tratare pot oscila de la redări foarte scupuloase până la interpretări cât se poate de libere.

 

Proiectele muzicale

Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea

Primul proiect asupra căruia grupul Trei Parale s-a concentrat poartă numele Bazar. Acesta este o încercare de a reconstitui muzica veche românească, muzică ce s-a cântat la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia începând cu spartea a doua a secolului al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. Viaţa de curte boierească răzbate în muzica epocii, ea fiind creatoarea unui repertoriu savuros şi totodată consistent.

O parte din muzica acestui program a fost înregistrată şi publicată pe două CD intitulate de asemenea Bazar (în 2012 și 2008).

 

Ciobanul care și-a pierdut oile

Ciobanul care și-a pierdut oile dorește să renască sonoritățile deosebite și puternice ale lumii vechii țărănești. Programul este o încercare de a regăsi muzicile pierdute ale Românei rurale prin doine, balade, cântece pastorale și melodii de joc. Membrii formației vor cânta la felurite fluiere, simple sau mai speciale: (caval, tilincă, fluier gemănat) la cimpoi, drâmbă, țiteră, cobză, contră, gordună, dobă. O parte a acestui program a fost publicată pe CD-ul Ciobanul care și-apierdut oile (2015)

 

Drumul Levantului. Cântări și improvizații din Balcani și Orientul Mijlociu

Cel mai proaspăt proiect al grupului își propune o călătorie sonoră din Carpații până în Orientul Mijlociu. Lăsând la o partea scrupulozitatea specifică celorlalte proiecte, membrii grupului explorează liberi sonoritățile ornamentate ale Bizanțului.
Scurt CV

Grupul a participat în ţară la numeroase festivaluri medievale (Sighisoara 2007-2008, Mediaş 2010, 2015 Braşov, Iaşi 2013) şi de muzică veche (Bucureşti 2006-2008, Miercurea Ciuc 2012), la festivaluri de jazz (Green Hours International Jazz Fest 2011, 2012, 2015) şi world-music (Sibiu, 2012) şi la festivaluri dedicate muzicii clasice (Festivalul muzicii româneşti, Filarmonica Iasi 2012).

De asemenea formaţia a participat la câteva festivaluri în străinătate: London Book Fair 2014, Europe in Langenfeld, Langenfeld, Germania 2013, The Culture of Peace Festival, Tel Aviv-Israel 2012, Kocsonya Fesztival, Miskolc-Ungaria 2012, Intercultural Art Dialogues Days, Istanbul-Turcia 2011, DUNA PARTY, Budapesta-Ungaria 2011, “Mikołajki Folkowe” International Folk Festival Lublin-Polonia 2010.

Muzica formației este prezentă și pe coloana sonoră a unor filme ca Aferim! (2015) sau Chira Chiralina (2014).

 

Discografie:

Bazar, Green Records, Bucureşti, 2008

Bazar. Cântece din veacul al XIX-lea  (partea a II-a)  Ethnophonie, Bucureşti 2012

Ciobanul care și-a pierdut oile Asociația “Pe-un picior de plai” 2015

 

Membrii grupului:

Florin Iordan: cobză, fluiere (fluier, caval, tilincă), cimpoi, tambură (saz), ţiteră

Daniel-Mircea Pop: voce, fluiere (fluier, tilinca, caval), percuţie

Mihai Balabaş: vioară

Beatrice Iordan: cobză

Dinu-Traian Petrescu: percuţie (bendir, dairea, tobă)’’

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s