Demonii (la 150 de ani)

 

 

Recitesc ,,Demonii’’ lui Dostoievski. De data acesta am în mână o ediție în limba franceză ,,Les Posedes’’ apărută la Gallimard, în 1995 la Paris, cu o prefață de Marthe Robert din 1975 care a însoțit prima ediție a romanului publicat de Gallimard.  Am găsit această carte (în două volume) nu la o librărie în Franța ci la un foarte bun anticariat din București (mai bine  nu dau nume pentru a nu face publicitate unui anume anticariat în defavoarea altuia!). Prima dată când am citit ,,Demonii’’ eram în liceu și cred că nu l-am înțeles, asemenea romanului lui Tolstoi ,,Război și pace’’ care mi-a părut  fi mult prea pendant și mult prea încet în desfășurarea firului narativ. De altfel literatura rusă cu marile sale capodopere nu este accesibilă oricui și în orice clipă. De multe ori am avut sentimentul că depresia/reculegerea/singurătatea/înstrăinarea față de ceea ce este cotidiană și lumesc constituie anticamera ideală a lecturii literaturii ruse.  Cred că fiecare roman din literatura rusă a marcat pentru mine un moment anume și mai ales un moment de cotitură, o răsturnare de situație, o ruptură de nivel. În plus, un roman al lui Dostoievski te schimbă, este asemenea unui ritual de trecere, nu vei mai fi același după lectura sa, nu te mai poți întoarce înapoi de unde ai plecat. Mitul eternei reîntoarceri rămâne doar un mit, întoarcere în timp devenind astfel imposibilă. În plus se întâmplă un fenomen destul de interesant observat și de Dostoievski: suferința are consecințe ambivalente, pe unii îi face mai buni – din punct de vedere moral – pe alții dimpotrivă.

Se împlinesc 150 de ani de când Dostoievski a scris această carte. Mereu m-am întrebat ce anume citea scriitorul rus în contextul anilor 1865-1866? Ce anume l-a inspirat și l-a mânat să scrie p asemenea carte? Probabil un scriitor de o asemenea talie este și un foarte bun observator și cunoscător deopotrivă a lumii în care trăiește. Ochiul său poate și mai ales știe să citească dincolo de aparențe, dincolo de estetică și dincolo de detaliile măștilor afișate de fiecare, voit sau nu, conștient sau nu.

Cu atât mai mult cu cât, dacă ne gândim la demoni, la diavol, trebuie amintit și subliniat ceea ce spunea Giovani Papini în lucrarea/eseul său din 1953, Diavolul (ultima carte pe care a scris-o Papini): diavolul nu va fi niciodată vizibil așa cum omul și-l imaginează, cu coarne, cu copite, cu coadă, asemenea vampirilor sau vârcolacilor. Nu, dacă ne gândim la demoni, sau dacă încercăm să ne imaginăm chipul diavolului, acesta nu se va arăta niciodată așa cum el este redat în fresca mănăstirilor ortodoxe în cadrul judecății finale. Nu. Scriitorul rus, Dostoievski încerca să vadă chipul diavolului dincolo de masca afișată de diferite personaje. Unele dintre acestea, poate, au reușit chiar să scrie istorie. Unul dintre discipolii – indirecți – a lui Dostoievski și al acestor demoni a fost Lenin. Mult mai interesant este cazul lui Stalin, autodidact desăvârșit, cu o bibliotecă de aproximativ 20 000 de volume citite în timpul vieții (a se vedea biografia scrisă de Simon Sebag Montefiore, STALIN, Curtea Țarului Roșu, Polirom, Iași, 2014). Se poate spune că Stalin  a fost un demon care l-a depășit pe Lenin nu neapărat prin viziunea și anvergura gândirii sale cât prin realismul și pragmatismul politic de care a dat dovadă. Patria sa adevărată – Giorgia – i-a oferit de altfel conducătorului Uniunii Sovietice locul ideal unde s-au întrepătruns culturile persană, turco-otomană, arabă, rusă, creștină și desigur indirect cea occidentală. Ar fi foarte interesant de căutat în jurnalele și notițele lui Dostoievski dacă scriitorul a anticipat posibilitatea apariției acestor demoni sau unor asemenea demoni nu doar în Rusia ci în lume?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s