2015 un scurt bilanț

 

În 1981, când a primit Premiul Nobel pentru literatură, Elias Canetti (1905-1994) a vorbit la decernare despre ,,zeități urbane’’ referindu-se la orașele care marchează decisiv parcursul ființei umane în timpul devenirii și desăvârșirii sale ca individualitate. El a menționat trei pentru propria sa persoană: Viena, Londra și Zurich, toate trei în contextul unei ,,întâmplări’’ numită Europa. Canetti a fost un spirit universal. Dacă aș încerca să-i urmez raționamentul și să  identific trei orașe care m-au marcat  decisiv (cel puțin până acum) aș enunț foarte clar Vatra-Dornei, Strasbourg și Berlin. În anul 2015, cred, că am reușit să fac ceva pentru primul dintre ele. Cred că în anul 2015 am reușit să fac ceva pentru Vatra-Dornei. Desigur nu aș fi reușit dacă nu aș fi avut un grup de prieteni care mi-au fost mereu alături.  Ar fi un lucru bun dacă anul viitor voi reuși să fac ceva și pentru unul dintre celelalte locuri enunțate, Strasbourg sau Berlin. Deocamdată pot spune că am adus o pleiadă de filme istorice la Vatra-Dornei, împreună cu cei care le-au creat sau au participat direct la realizarea loc. Astfel a fost pus pe harta cinematografiei din România, acum în 2015 cu prima sa ediție, festivalul de film istoric la Vatra-Dornei. A fost un eveniment frumos: trei zile, 11 prelegeri, 20 de filme și câteva sute de participanți. Poate anul viitor vom reuși cel puțin tot atât, 3-11-20, ba chiar încă pe atâta… 6 – 22 –  40.

În mod oficial, din punct de vedere juridic, pe 6 ianuarie 2016, Asociația Culturală Eric Voegelin va împlini un an. Însă grupul care a constituit asociația s-a format din 2013-2014 iar idea de a realiza un asemenea proiect nu a fost decât un gând, o dorință ce dăinuia de mai mulți ani și care a început să se  concretizeze abia acum. În anul 2015 au fost discutate și alte proiecte culturale. Poate în anul 2016 vor cunoaște o anumită conturare mai exactă și implicit și un debut. Totul va depinde de energiile și timpul de care vor dispune membrii Asociației Culturale Eric Voegelin. Nu în ultimul rând nu sunt de neglijat nici resursele.

Aceasta ar fi în câteva rânduri povestea anului 2015. Probabil ea pare scurtă. Într-adevăr așa a și fost, timpul a trecut extrem de repede, parcă totul s-a întâmplat într-o lună nu în 12. Poate în timp, astfel vom păcăli vremea/vremurile și vom crea o inocentă impresie că am trăit doar 12 luni nu 12 ani, că am îmbătrânit doar cu un an nu cu 12…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s