10 zile, 7 țări, 3 capitale

Nicolae Labiș

III

De la Nurnberg am coborât și mai în sud, în orașul unde au trăit și creat scriitori precum Heinrich Heine, Friedrich Hebbel și Hans Christian Andersen în secolul XIX. Iar în secolul XX orașul i-a atras pentru început pe Paul Heyse și Thomas Mann, ulterior pe Rainer Maria Rilke și Oskar Maria Graf.. Îi mai menționez pe Erich Kaestner și Wolfgang Koeppen.

Așadar, este vorba de… Munchen.

Da,  cea de a treia zi a calatoriei, 22 decembrie 2014, am petrecut-o la Munchen, sosind de dimineață în oraș cu un alt ICE. Pe o vreme mai acceptabila decat am avut la Berlin si la Nurnberg, am avut suficient timp pentru a face o lunga plimbare prin capitala Bavariei. Pentru a revizita anumite locuri dragi și pentru a savura o bere bavareză.

Însă mult mai important decât asta este gândul care mă duce de aici, din Bavaria acasă în Bucovina : Gândul mă duce  cu mult timp în urmă, la cel care s-a născut acolo și a devenit Nicolae Labiș. În ziua de 22 decembrie 1956 într-un spital din București se stingea din viață cel ce putea să-l depășească prin creația sa inclusiv pe Mihai Eminescu. Același an în care în Budapesta s-a desfășurat una dintre cele mai mari tragedii ale poporului maghiar, cunoscută sub numele ,,Revoluția de la Budapesta’’. În România era înăbușită orice opinie separată față de cea oficială a regimului comunist iar poetul Nicolae Labiș începuse să se distanțeze de cei care au încercand să-l păcălească propunându-i egalitatea între toți oamenii și toate popoarele. Nici în cărți, nici pe stradă și cu atât mai puțin în acel nefericit an 1956 nu putea fi găsită această egalitate. Un absurd ,,accident’’ de tramvai i-a curmat zborul așa cum a descris destinul său însuși poetul în ultimul poem. Amintirea sa este mult mai importantă decât alte aspecte ale călătoriei mele din data de 22 decembrie :

,,Pasărea cu colț de rubin

S-a răzbunat, iat-o s-a răzbunat.

Nu mai pot s-o mângâi.

M-a strivit

Pasărea cu clonț de rubin

Iar mâine

Puii păsării cu clonț de rubin,

Ciugulind prin țărână

Vor găsi poate

Urmele poetului Nicolae Labiș

Care va rămâne o amintire frumoasă…”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s