10 zile, 7 ţări, 3 capitale

DSCF7627

I

Acum când rememorez drumurile pe care le-am parcurs sunt pe cale de a termina o cărticică scrisă de Carlos Ferrer tradusă în limba română cu tiltlul Devenirea lui Che. Mai exact este un volum de amintiri a lui Carlos Ferrer numit  de  Ernesto Guevara ,,Calica’’ și tradus/publicat de Editura Minerva în 2008 cu titlul de Devenirea lui Che cea de a doua și ultima călătorie a lui Guevara prin America Latină și cu prolog semnat de Alberto Granada. În comparație cu drumurile și expedițiile lui Ernesto Guevara cunoscut ulterior sub numele de Che Guevara toate călătoriile mele sunt asemnea unei miniaturi a globului pământesc aflat pe un birou comparată cu marele Glob Pământesc, cu adevărata Tera. Cartea aceasta merită citită de toți cei care – indiferent de transport, de condițiile de cazare, masă – iubesc lumea așa cum este ea și mai ales iubesc actul descoperii sale. De asemenea mai am în față cartea Sabinei Fati, Singură pe drumul Mătăsii 80 de zile, 15000 de km, 2500 de ani de istorie tradusă/publicată la Editura Humanitas, București, 2015. În fața unor asemenea cărți fiecare drum devine o inițiere, un ritual, urmat cu pasiune, maxim interes și dăruire.

 

Așadar, am început călătoria la Berlin, într-o zi ploiasa de decembrie. Temperatura era destul de acceptabilă, însă vântul şi ploaia puteau să strice ceea ce a mai rămas frumos din această zi: o plimbare prin certul oraşului şi revizitarea câtorva muzee. Poate cateva muzee nu, deoarece orice muzeu serios are nevoie de cateva ore cel puţin, dacă nu chiar de o zi, două sau mai multe. Pentru ziua de 20 decembrie 2014 am ales Checkpoint Charlie şi Humboldt Foum.

 

De la Branderburg Toor am mers pe Unter der Linden şi după pe Friedrich Strasse, trecând astfel  pe lângă unul dintre sediile Facultăţii de Istorie al Universităţii Humboldt unde am studiat cândva (și unde îmi doresc să revin) am ajuns în cele din urmă în renumitul punct de frontieră Checkpoint Charlie. Nici în ziua de azi nu reuşesc să-mi imaginez tancurile americane şi sovietice stând fata în faţă pe această stradă care este acum atât de frumoasă, poate una dintre cele mai frumoase din Berlin. Am ajuns la muzeu. Slavă cerului nu era coada iar astfel am reuşit să intru direct. Muzeul este destul de mare şi comlex, primele expoziţii sunt dedicate rezistenţei împotriva naţional socialismului şi comunismului. Urmează o expoziţie cu o scurtă istorie a DDR precum şi istoria Zidului Berlinului. Majoritatea pereţilor sunt acoperiţi de fotografii şi mărturii tehnoredactate ale celor care au reuşit să scape din DDR trecând zidul în diferite moduri. De fapt, aceasta este un dintre cele mai interesante expoztii din muzeu. Piesele expuse sunt diferite corzi, ciocane, hârlețuri, lanterne, false rezervoare de benzină,  automobile, baloane de aer cald sau alte aparate de zbor. Cu ajutorul tuturor acestora unii germani au reuşit să fugă din DDR peste sau pe sub zidul ridicat în 1963 de comuniști. Ciocanul a fost folosit pentru a sparge un zid, un perete de cărămidă sau pentru a arunca o coardă peste zid, la fel frânghiile expuse au fost de folos celor care au trecut de pe o clădire pe alta peste zid, cu lopeţile şi hârlețurile au fost săpate tuneluri pe sub zid, în falsele rezervoare ale unor autovehicule au fost ascunse persoane, iar cu baloanele şi alte aparate de zbor s-a trecut efectiv  la mare înălţime peste zidul ce despărţea nu doar două părţi ale unui oraş dar şi două lumi. O altă mare parte din muzeu este dedicată problemelor mult mai actuale din lume. Probleme precum prezenta regimurilor autoritare inclusiv în Europa – Rusia spre exemplu – drepturile omului, toleranta, conflictele religioase, luptele pentru emancipare şi mai ales pentru libertate precum cazul recent al poporului ukrainean. O sală destul de mare este dedicată exclusiv evenimtelor care au început în Ukraina în ianuarie 2014.

DSCF7623

De la Checkpoint Charlie m-am întors pe Friedrich Strasse până aproape de Gendarmen Markt, trecând pe lângă piaţa de Crăciun, pe lângă Facultatea de Drept a Universităţii Humboldt, am ajuns lângă Opera şi de aici trecând podul spre Insula muzeelor am ajuns în faţa unui mare şantier aflat chiar lângă Dom. Despre ce şantier este vorba?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s