Familia Regală a României

Trecut. Prezent. Relevanță

Vineri, 13 noiembrie la Facultatea de Drept a Universității București  la inițiativa ELSA București a avut loc un eveniment distinct de restul activităților desfășurate în facultate. Avocatul Ioan Luca Vlad, a susținut o scurtă dar sintetică și relevantă conferință despre trecutul, prezentul și relevanța Familiei Regale a României. Avocatul a amintit de două documente importante pentru oricine dorește să cunoască istoria acestei familii. Primul este Statutul Familie Regale, iar cel de al doilea este cartea lui Eleodor Focșăneanu, Două săptămâni dramatice din istoria României, unde cititorul poate găsi detalii interesante despre ultimele zile ale anului 1947, implicit abdicarea și plecarea în exil a Majestății Sale Regele Mihai I.

Prelegerea a fost interesantă iar o redactare pe larg a celor expuse necesită destul de mult timp, deși s-a insistat mai mult pe perioada 1947-2015 nu pe toată istoria Familiei Regale a României. Însă, trebuie să reținem câteva elemente esențiale ale conferinței.

După 30 decembrie 1947, în 1948 se formează Comitetul Național Român,  în Occident,  condus de Nicolae Rădescu la Paris și stabilit ulterior la Washington. Comitetul avea o structură centrală unde lucrau ca voluntari refugiații români. Comitetul a fost susținut financiar de CIA și logistic de Vocea Americii. Comitetul s-a scindat ulterior datorită divergențelor și implicit orgoliilor din diaspora română. La aproximativ 12 ani de la scindare, iar după calmarea relațiilor  între SUA și URSS, Comitetul nu a mai primit finanțare. În cele din urmă în 1975 și- a încetat activitatea. Cu toate acestea, la Paris a funcționat mult timp Fundația Universitară Carol I pentru susținerea studenților români în Occident.

Destinderea relațiilor dintre clasa politică din România și Familia Regală a venit după 1996 (este deja cunoscută adversitatea FSN-ului, ulterior a PDSR-ului față de Familia Regală și toate măsurile care au fost luate de regimul instaurat de Ion Iliescu pentru a împiedica pe Majestatea Sa de a sosi în România). Printr-o hotărâre a Guvernului condus de Victor Ciorbea a fost redobândită cetățenia română pentru membrii Familiei Regale. De asemenea Familia Regală a primit Palatul Elisabeta cu titlu viager pentru Majestatea Sa Regele Mihai I în calitate de fost șef al statului român.

Din punctul de vedere al dreptului român, Regele are statutul de fost  șef de stat. În 2007 a fost adoptat un document Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României Statutul complet al Casei Regale promulgat prin semnătura Majestății Sale Regelui Mihai I al României.

La acest moment s-au ridicat două întrebări din sală:

  1. Cine și cum putea face parte din Comitetul Național Român?
  2. Dacă se va putea reveni la monarhie constituțională?

Ambele întrebări ar merita răspunsuri pe larg – ele nu au lipsit de altfel din partea conferențiarului – și ar putea face subiectul unor noi conferințe.

Despre activități politice s-a menționat că într-o monarhie constituțională Regele nu ordonă ci propune.  Pe planul social, al organizațiilor nonguvernamentale, Fundația Principesa Margareta a României organizează diferite evenimente atât pentru copii cât și pentru bătrâni. Ea organizează evenimentul de ..Ziua Regelui’’ . Activități educaționale: bursele regale Regele Carol I și Regina Elisabeta, etc. Despre activități Culturale au fost amintite Camerata și Corul Regal. Orchestra FPMR. ProRestoratio care se ocupă de restaurarea patrimoniului de la Săvârșin unde s-au construit și ateliere pentru diferite meșteșuguri.

Despre integrarea Euro-Atlantică s-a amintit că în perioada 1996-2005 Regele Mihai a militat pentru integrarea României în structurile Euro-Atlantice.  De asemenea a existat un Birou al  Reprezentantului Special al Guvernului deținut de Principele Radu.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată promovării economice a Basarabiei și implicit implicarea Familiei Regale pe plan social, educațional și cultural în această fostă provincie a României.

S-au mai ridicat următoarele  întrebări:

  1. Ce altceva se mai face pentru Basarabia?

Personal am întrebat: 1. Ce s-a întâmplat cu Principele Nicolae? 2. Care este modul/metodologia de a acorda și retrage decorațiile? 3. Ce perspective există  pentru anul 2016, din punct de vedere cultural?

Am primit răspunsuri foarte bune pe care le voi trata într-un alt articol mai detaliat.

Din sală au mai fost ridicate două întrebări care merită maximă atenție și care  pot reprezenta subiectul unor altor discuții

  1. Care sunt implicațiile constituționale pentru recunoașterea meritelor Casei Regale din România. ? Dacă ar fi inclusă Casa Regală în rândul instituțiilor publice atunci ar fi oferită o bază juridică mai largă pentru toate activitățile pe care își dorește să le realizeze?
  2. Despre candidatura Principelui Radu la alegerile prezidențiale din România în 2009 și ce l-a determinat să candideze?
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s