Cauzele şi impedimentele principale ale mişcărilor de reformă din Europa de Est II

Continui azi să prezint câteva idei centrale din prelegerea pe care o voi susține la Vatra-Dornei cu ocazia Zilele filmului la Vatra-Dornei ,,Noi perspective asupra totalitarismului” 14-16 august 2015. Dat fiind faptul că unul dintre principalii parteneri/colaboratori este Institutul Cultural Adam Mickiewicz, Varșovia, am decis ca azi sa spun câteva cuvinte despre cazul Poloniei.

iam-kwadrat

,,M-au întrebat de verighetă, pe care eu …’’

,,Ofițerul polonez și-a întrerup jurnalul cu puțin înainte de a fi executat de poliția secretă sovietică, în 1940. Era unul dintre cei aproape două sute de mii de cetățeni polonezi împușcați de sovietici sau de germani la începutul  celui de al doilea Război Mondial, când Germania nazistă și Uniunea Sovietică îi  ocupau împreună țara.’’[1]  Este efectiv un miracol faptul că Polonia a supraviețuit celor cinci ani de război, timp în care nu doar a fost ocupă pe rând de diferite armate, însa întreaga sa elită a fost distrusă iar populația decimată, fără a mai pune la socoteală pierderile materiale. Populația Poloniei a fost efectiv masacrată de germani si sovietici în perioada 1939-1945. ,,Ambele regimuri au împușcat zeci de mii de intelectuali polonezi și au deportat sute de mii. Pentru Stalin, acest act de represiune în masă era continuarea vechiilor politici aplicate în teritoriile noi ; pentru Hitler, era o deschidere de drumuri.’’[2]

În 1956, în URSS, Hrusciov l-a destituit pe Molotov înlocuindu-l cu Șepilov. In acest timp, în Polonia exista o anumită agitație determinată docmai de incertitudinile venite de la Moscova. La 18 octombrie 1956, mareșalul sovietic Jukov a declarat stare de alarmă pentru forțele armate sovietice iar astfel o invazie în Polonia asemănătoare cu cea din 1953 din Republica Democrată Germană părea a fi iminentă.[3]  Însa liderul comunist polonez Gomulka a știut să comunice într-un mod cât se poate de eficient cu sovieticii explicându-le ca protestele muncitorilor pot fi ținute în frâu și moderate, în timp ce o invazie sovietică ar provoca revolte și o rezistență susținută la nivelul întregii populații. Totuși Polonia a influențat alte state si alți lideri comuniști, spre exemplu Ungaria unde Imre Nagy, noul conducaător al partidului comunist maghiar dorea sa meargă mai departe decât Gomulka pe drumul afirmării independenței față de Moscova.[4]  Pe 24 octombrie 1956 trupele sovietice au intrat în Budapesta iar a doua zi au tras în manifestanții din piața publică.

În Polonia perioada de destalinizare nu a durat foarte mult timp. În 1957, cu ocazia celui de al IX-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Wladislaw Gomulka – idolul mulțimilor în octombrie 1956 – a atacat revizionismul.[5] Pentru Adam Michnik, revizionismul nu a fost determinat de o ruptură în rândurile comuniștilor, nici de o fracțiune reformistă, el a fost o modă, un stil, o atitudine de moment a celor care au căzut mult prea repede pradă utopiei staliniste.[6] Perioada de destalinizare, precum și în celelalte state a însemnat o relativă destindere și liberalizare vizibilă printr-o anumită permisibilitate a cenzurii. În URSS este publicat pentru prima dată Soljenîzîn, în Polonia Adam Wazyk (1955, Poemul pentru adulți), în Ungaria este publicat programul critic al lui Imre Nagy, în Yugoslavia este publicat din nou (după ce o perioadă a fost interzis) Milovan Djilas.

Poemul lui Adam Wazyk, Poemul pentru adulți, în ciuda stilului proletar, este destul de sugestiv pentru această perioadă ,,adevărurile clare, grânele libertății/ gândire înflăcărată / gândire înflăcărată, /  le cerem în fiecare zi, / le cerem prin vocea Partidului.’’[7] Practic polonezii duceau o luptă împotriva comunismului din țara lor însă pentru un comunism ideal. Ei doreau democratizarea vieții politice în interiorul partidului comunist (partid care la 1956 se numea Partidul Muncitoresc Unit[8] Polonez), transparență și libertatea presei. Doreau autonomia sindicatelor și dezvoltarea comisiilor muncitorești. Polonezii vroiau un comunism polonez, pentru polonezi, cu alte cuvinte se deziceau de ceea ce venea de la Moscova și cereau independența fața de aceasta.[9] Adam Michnik prezinta Polonia în anul de grație 1956 ca un stat aflat în fața unui dublu pericol. Pe de o parte o reafirmare a atașamentului fața de Moscova prin îmbrațișarea dogmatica a doctrinei și ideologiei comuniste atat în teoria sa incipientă cât și practicile sale ulterioare dezvoltate de sovietici. Pe de altă parte are loc o ascensiune a naționalismului prin persoane precum Boleslaw Piasecki cu orientări fasciste antebelice, antisemit desăvârșit, aliat fidel al Moscovei, un doctrinar de soi ,,comunistofascist’’ după expresia lui Michnik[10], un fel de bombă cu ceas în societatea poloneză după toata perioada de relativă liberalizare. Desigur toate revendicările revizioniștilor s-au dovedit a fi o himera în cel mai scurt timp posibil. Însă, pe plan cultural ei au câștigat prin afirmarea ulterioară a unor câțiva intelectuali care au stârnit un anumit val în gândirea politica poloneză și mai ales în cultura politică. În fond, ceea ce va face diferența majora dintre societatea poloneză și cehoslovacă pe de o parte și restul Europei de est pe de altă parte este tocmai această cultură politică. Proporțiile culturii politice ale polonezilor și ale cehoslovacilor le depașesc pe cele ale vecinilor aflați la est. Poate astfel se și explica numarul revoltelor din Polonia si Cehoslovacia spre deosebire de supunerea și ascultarea fidelă față de Moscova a României și Bulgariei spre exemplu.

Revizioniștii nu erau anticomuniști, ei nu-și imaginau Polonia în afara sferei de influență a URSS. Dimpotrivă, ei erau de acord cu asta, inclusiv cu Pactul de la Varșovia, inclusiv cu real-socialismul, însă ei doreau o așa zisă cale poloneză spre socialism. În plus, revizioniștii nu doreau o revoluție,dat fiind faptul că vedeau ceea ce se întâmpla la Budapesta. Adam Michnik concluzioneaza asupra faptului că revizionismul nu a fost un mod de acțiune politică ci un mod de gandire politcă deoarece pentru acțiune politică ai nevoie de spațiu public, de expunere publică, iar regimul nu permitea așa ceva.

524ee439373095c31455569fdf8d2f6c

Cum a fost totuși posibilă peste ani mișcarea ,,Solidaritatea’’ condusa de un electrician în persoana lui Lech Walesa ? Apariția și succesul mișcării ,,Solidaritatea’’ a fost determinat și de noile acorduri de la Helsinki din 1975.

Gramsci, Lukacs (despre care Vladimir Tismăneanu vorbește în termeni de ,,bolșevism gnostic’’[11]) și nu numai a influențat perspectivele mișcarii ,,Solidaritatea’’ din Polonia. Adam Michnik, Jacek Kuron și Vaclav Havel s-au inspirat în strategiile lor din discursul lui Gramsci,  un fel de ,,putere a celor fără de putere’’(expresia îi aparține lui Vaclav Havel, de altfel este și titlul unui eseu al său din 1978, Puterea celor fără de putere, titlu/expresie preluat/ă de Vladimir Tismăneanu în mai multe rânduri[12]) cu sensul de putere politică,    rămâne totuși un ideal al societății civile. Mișcarea disidenților din Polonia a determinat înființarea Sindicatului Independent Autonom ,,Solidaritatea’’ (NSZZ ,,Solidarnosc’’). A fost practic o mișcare a celor ce credeau că regimul comunist poate fi reformat. Nu a fost o mișcare anticomunistă, cu atât mai puțin ceea ce Adam Michnik numește ,,anticomunimul de peștera’’.[13] Particularitatea Poloniei a fost dată și de existența Bisericii Catolice – aproape desființată într-un regim precum cel al lui Gheorghe Gheorghiu Dej în România – care a reprezentată o reală opoziție față de regimul comunist. Practic Biserica Catolică a fost un stat în stat, un ,,stat suveran într-unul nesuveran’’ după expresia aceluiași Adam Michnik.[14]  În această situație Polonia a fost favorizată, spre deosebire de celelalte state. Practic una dintre cauzele și impedimentele principale în ceea ce privește eșecul reformelor în celelalte state ar fi tocmai lipsa unei biserici pe măsura Bisericii Catolice. Or Biserica a creat acea comunitate paralelă totalitarismului, un cadru cu un univers distinct și pe cât de mistic pe atăt de concret, vizibil și real spre deosebire de utopia ideologiilor totalitare.

409px-Adam_Mickiewicz_from_old_book_1888

Adam Mickiewicz (1798-1855)

[1] Timothy Snyder, Tărâmul morții Europa între Hitler și Stalin, Humanitas, București, 2012, p. 7

[2] Timothy Snyder, op. cit. p. 11

[3] David R. Marples, op. cit. p. 294

[4] David R. Marples, op. cit. p. 295

[5] Adam Michnik, Mărturisirile unui disident convertit, Polirom, Iași, 2009, p. 50

[6] Adam Michnik, op. cit.  p. 52

[7] Citat în Adam Michnik, op. cit. pp. 53-54

[8] Denumirea de ,,unit’’ sau ‚,unitate’’ sau ,,unității’’ apare și în alte societăți, tocami ca un paravan conceptual, lingvistic in spatele căruia se ascunde o realitate total contrară, lipsită de unitate și armonie; spre exemplu cazul Germaniei de est, unde partidul comunist s-a autointitulat SED, Sozialistische Einheitspartei Deuschland, Partidul Unității Socialiste Germane.

[9] Adam Michnik, op. cit. p. 55 Michnik mai menționează în cartea sa și renunțarea la programul de colectivizare a satelor, descentralizarea administrativă și mecanisme de piață economică liberă, revendicări care probabil depășesc în epoca capacitatea de imaginație a liderilor de la Moscova nu doar ’’bunăvoința’’ acestora față de polonezi.

[10] Adam Michnik, op. cit. p. 56

[11] Vladimr Tismăneanu, Despre comunism destinul unei religii politice, Humanitas, București, 2011

[12] Vladimir Tismăneanu, în Gnoză, apostazie, libertate, prefață la Leszek Kolakowski, Principalele curente ale Marxismului vol. al III – lea Prăbușirea, Curtea Veche, București, 2010, p. 7

[13] Adam Michnik, op. cit. pp. 78-82

[14] În Polonia Biserica Catolică a avut rolul de catalizator al ideilor liberale, reformatoare, anti-Moscova si anti-totalitare, asemenea Biserica Evanghelică din Republica Democrata Germană care a oferit spațiul necesar întâlnirii și discuțiilor anti-sistem, anti-regim, spre deosebire de Biserica Ortodoxă Română care a colaborat cu regimul comunist român într-un mod tipic simfoniei bizantine, simbiozei dintre stat și biserică.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s