Festivalul de film istoric, Zilele filmului în Bucovina, Vatra-Dornei 12-22 august 2015

Asociaţia Culturală Eric Voegelin îşi propune ca în perioada 12-22 august anul curent să organizeze un festival de film istoric şi o şcoală de vară la Vatra-Dornei.

Contextul în care se va desfăşura acest festival de film ridică mai multe dificultăţi de ordin economic, logistic, cultural, etc. În primul pe fundalul dispariţiei cinematografelor din România şi în special din oraşele mici, un festival de film într-o comunitate de 20 000 de locuitori se dovedeşte a fi o iniţiativă curajoasă. Din anul 2000 în Vatra-Dornei sediul/locaţia cinematografului nu mai funcţionează ca un cinematograf ci ca o pizerie, sală de spectacole, discotecă, sală de nunţi, restaurant, etc. toate succesiv, uneori chiar toate în acelaşi timp. Desigur nu este de blamat iniţiativa antreprenorială, însă este de blamat delăsarea şi nepăsarea autorităţilor care au pierdut o instituţie culturală. În acest context, un festival de film poate readuce problema actualităţii şi necesităţii cinematografului în România, în Vatra-Dornei şi nu numai. De asemenea date fiind subiectele abordate de festivalul de film şi de şcoala de vară – noi perspective asupra totalitarismului, margializarea minorităţilor naţionale în timpul regimului comunist din România – în cadrul festivalului vor fi prezentate producţii de înaltă calitate din punct de vedere cultural şi educaţional. Parteneriatul dintre Asociaţia Culturală Eric Voegelin şi AGER FILM SRL va aduce publicului dornean şi nu numai producţii cât se poate de interesante şi inedite. De asemenea sunt şi alte parteneriate graţie cărora filmul istoric, documentarul, dar şi filmul aristic cu un subiect istoric şi cultural vor fi aduse în faţa publicului din Vatră Dornei.

În ceea ce priveşte şcoala de vară care se va desfăşura în paralel cu acest festival de film, sau, mai bine spus care face parte din acest festival de film, se cuvine a menţiona câteva aspecte legate de contextul în care aceasta se desfăşoară. În primul rând la nivel internaţional, pe fundalul divergenţelor politice, diplomatice şi militare din imediata vecinătate a României a fost readusă în discuţie problema minorităţilor naţionale. În al doilea rând, pe plan naţional, cel puţin în spaţiile presei scrise şi nu numai, este (re)agitată autonomia secuilor din Transilvania. În al treilea rând, pe plan local, în Bucovina şi în Vatra-Dornei este ridicată problema dispariţiei minorităţilor naţionale şi odată cu ele şi pierderea identităţii locale. Este bine ştiut faptul că Bucovina a fost cea mai diversificată provincie – din punct de vedere etnic, religios şi cultural – atât a Imperiului Austro-Ungar cât şi a României interbelice (România mare sau aşa numita Românie dodoloaţa). În Bucovina au existat cândva (până în 1940) 14 minorităţi naţionale bine organizate şi structurate. Azi, din toate aceste comunităţi au mai supravieţuit doar câţiva membrii care mai vorbesc limba lor maternă. Prea puţine comunităţi au un institut cultural – desigur cazul polonez de la Suceava este o excepţie fericită – prea puţine au o bibliotecă, însă nu există un muzeu pe această temă sau activităţi care să abordeze direct acest subiect. Din aceste considerente am considerat că acest univers (fără a exagera, lumea minorităţilor naţionale indiferent de numărul lor este un adevărat univers) este relevant pentru liceeni şi studenţi, în special dacă ţinem cont de faptul că aceste valori – diversitatea culturală, multilingvismul – nu au fost şi nu sunt promovate la adevăratul lor potenţial. Într-adevăr acesta este un potenţial al societăţii romane pe care îl poate valorifica şi prin prisma căruia îşi poate facilita integrarea în Uniunea Europeană. În periada 1941-1989 există o lungă serie de exemple de tristă amintire, momente în care statul român a trimis în lagăre populaţia evreiască, germană iar după aceea a vândut sute de mii de membrii ai acestor etnii în state precum Israel şi Republica Federală Germană. Aceasta este istoria recentă a statului român iar datorită acestei istorii societatea trebuie să reacţioneze pe măsură, să repare ceea ce cândva a fost distrus. Aşadar vorbim de patrimoniu şi mai ales nu doar de patrimoniu cultural ci de patrimoniu uman, deoarece în definitiv resursă umană a constituit cea mai importantă bogăţie a societăţii române.

În ceea ce priveşte relevanţa acestui proiect cultural putem enumera câteva dimensiuni ale proiectului.

În primul rând dată fiind diemensiunea cinematografică a evenimentului se cuvine a menţiona faptul că la Vatra-Dornei va avea loc debutul cel puţin a unui tânăr regizor. Acesta a realizat un film documentar despre regimul totalitar din România iar proiecţia sa va avea loc în premieră la Vatra-Dornei în perioada 12-22 august. Desigur nu este singurul caz, însă în ceea ce priveşte celelalte persoane care s-au lansat recent pe piaţa ele şi-au prezentat deja ultimele producţii în Bucureşti (cel puţin). Spre exemplu regizorul Andrei Ghitescu cu filmul documentar 7 cuvinte. Aşadar acesta este un aspect inovativ.

Tot cu caracter inovativ, dar de această dată în cadrul şcolii de vară, îl constituie faptul că la Vatra-Dornei vor fi invitaţi artişti şi de altă origine, nu doar români, în speţă germani, maghiari, poloni, ucrainieni, evrei, ruşi care vor prezenta diferite piese muzicale, de teatru, etc. în faţa participanţilor la şcoala de vară şi în faţa publicului dornean. Aceste evenimente se vor desfăşura în regim de gratuitate deplină, accesibile tuturor doritorilor, iar ele vor avea la dispoziţie Casa de Cultură, Parcul Central, zona de camping, sau platoul de deasupra oraşului Vatra-Dornei. Astfel, aceste evenimente se vor integra perfect în programul şcolii de vară. Dat fiind faptul că fiecare zi este dedicată mereu unei alte comunităţi, începând cu mic dejun tradiţional bucătăriei comunităţii respective, lectori reprezentativi pentru cultura în cauză, filme din/şi despre acea comunitate, la finele zilei publicul va avea parte de un spectacol care are menirea de a reliefa o altă trăsătură – artistică, ludica, spontană – a comunităţii/minorităţii prezentate şi discutate în timpul zilei.

Desigur se ridică întrebarea care este valoarea adăugată a acestui proiect cultural?

În această situaţie trebuie să începem cu organizatorul/organizatorii, Asociaţia Culturală Eric Voegelin. Filosoful, juristul şi istoricul german Eric Voegelin este aproape necunoscut în România, fiind tradusă doar una din totalul celor 34 de lucrări ale sale. Astfel, înainte de toate, persoana şi opera lui Eric Voegelin va deveni mai cunoscută publicului din România. Dată fiind prima temă a evenimentului : noi perspective asupra totalitarismului, va fi prezentată astfel analiza lui Eric Vegelin care în România se dovedeşte a fi încă nouă, deşi ea datează de mai bine de 70 de ani. Voegelin a analizat regimurile totalitare precum nişte religii politice iar ulterior precum gnoze politice. Desigur aceste perspective vor fi prezentate succint, pe înţelesul tuturor participanţilor. Tot la capitolul inovator/inovaţie se află acest festival de film în Bucovina, eveniment care nu a mai existat până în prezent şi cu atât mai puţin un eveniment care să-şi propună aducerea tuturor componentelor culturale ale identităţii bucovinene prin film, spectacol, teatru, prelegeri, workshopuri, semninarii, excursii şi discuţii asupra subiectelor minorităţilor şi regimurilor politice din istoria recentă a România sub care aceste minorităţi aproape că au supravieţuit. Este de la sine de înţeles faptul că salvgardarea acestei identităţi culturale este o prioritate inclusiv pentru autorităţile locale cât şi pentru cele naţionale. Oraşe precum Sibiu, Sighişoara, Braşov şi Cluj-Napoca au renăscut graţie acestei identităţi aparte, multiculturale, efervescentă şi dinamică. Titlu de Capitală Europeană a Culturii (Sibiu 2007) şi Capitală Europeană a Tinertului (Cluj-Napoca 2015) ar fi fost de neimaginat în lipsa acestei identităţi salvate tocmai în ultimle două decenii. Nu în ultimul rând menţionăm filmele noi, din domeniul filmelor culturale, istorice şi documentare, atât producţii locale cât şi internaţionale care vor fi prezentate la Vatra-Dornei, unele în avampremiera, altele la a doua sau a treia proiecţie.
Toate aceste amănunte pe care le-am menţionat sub titlu de valoare adăugată vor spori gradul de eficienţă şi diamism a Asociaţiei Culturale Eric Voegelin în interacţiunea cu ceilalţi parteneri ai săi, cu publicul şi cu autorităţile locale. În mod cert această anvergură a proiectului cultural va justifica costurile care unor persoane li se vor părea nejustificat de mari sau dimpotrivă insuficiente. A se menţiona faptul că organizatorii nu doresc să includă nici un fel de taxă de participare pentru nimeni pe tot parcursul evenimentului.

Din aceste considerente este de dorit ca impactul asupra participanţilor să fie pozitiv. Atât elevii/studenţii care participă la şcoala de vară şi festivalul de film cât şi persoanele care vor participa la restul reprezentaţiilor/proiecţiilor/prelegerilor cu caracter public vor avea de învăţat o mulţime de lucruri care nu au fost predate în timpul studiilor pre-universitare şi care vor fi predate eventual doar în facultăţile/universităţile de profil. Este de dorit ca în cadrul meselor rotunde să se poată discuta cât mai mult pe marginea filmelor vizionate, a locurilor vizitate (în Bucovina în timpul excursiei), a cărţilor prezentate, a regizorilor precum şi a celorlalţi artişti, locali, naţionali sau sosiţi din alte ţări europene. Poate toate aceste discuţii vor fi consemnate şi vor fi publicate într-un număr al revistei Asociaţiei Culturale Eric Voegelin. În plus întregul eveniment va aduce noi perspective şi va deschide orizontul fiecărui participant, inclusiv organizatorilor şi partenerilor lor.

Beneficiarii direcţi sunt cei 40 de elevi selectaţi pentru participarea la această şcoală de vară. Beneficiarii indirecţi pot fi toţi ceilalţi participanţi care pot lua parte la vizionările de film, fie ele în parcul central sau în Casa de Cultură în măsură locurilor disponibile din sală (maxim 1000 de persoane). La fel în ceea ce priveşte prelegerile şi conferinţele invitaţilor speciali, a lectorilor, momente în care va putea participa şi publicul dornean. Despre acest public ‘’dornean’’ se poate spune că grupul ţinta este format din elevi şi studenţi din municipiul Vatra-Dornei cât şi din împrejurimi. Prezenţa acestora în cadrul evenimentului va aduce un plus valoare prin faptul că participarea lor va determina ca filmele, prelegerile, conferinţele, cărţile, spectacolele să ajungă la un public cât mai numeros cuprins între vârstele de 15-25 de ani.

Ca rezultate, organizatorii, Asociaţia Culturală Eric Voegelin şi partenerii săi, îşi doresc ca în cadrul proiectului cultural să aibă lor o lansare reală a regizorilor/artiştilor care au fost contactaţi şi cu care se va colabora (spre exemplu Florin Iordache). Acelaşi lucru îl putem menţiona şi în privinţa scriitorilor şi a cărţilor care se prefigurează a fi lansate în timpul evenimentului. De asemenea ca rezultat imediat, pentru elevii participanţi, putem considera că aceştia participă la o şcoală oarecum altfel, la un curs de vară deosebit, învaţă istoria dincolo de cărţi şi dincolo de cuvinte. Practic ei vor interacţiona cu istoria. Dat fiind faptul că printre invitaţi se număra câteva personalităţi ale culturii şi ale diplomaţiei române considerăm că afirmaţia de mai sus nu este exagerată şi ei chiar se vor întâlni cu oameni aflaţi la o vârstă venerabilă care au scris istorie atât la propriu cât şi la figurat.

Din punct de vedere al produselor culturale, stric ca produs este de menţionat website-ul şcolii de vară şi al festivalului de film, un film documentar despre cele 10 zile din perioada 12-22 august de la Vatra-Dornei, o revistă specială a Asociaţiei Culturale Eric Voeglin şi nu în ultimul rând probabil un volum colectiv la care vor contribui cei 40 de elevi cu eseurile prin prisma cărora aceştia vor fi selectaţi. Pe termen mediu şi lung este dorită perenitatea acestui proiect cultural, aşadar organizarea sa anuală chiar în două ediţii, una de vară şi una de iarnă deoarece ambele ‘’sezoane’’/anotimpuri sunt deosebite în Bucovina şi în speţă la Vatra-Dornei. Astfel va fi creat nu doar un eveniment cultural ci un fenomen cultural în deplinătatea sa, un proiect care să aducă şi să readucă istoria, cultura şi propria identitate culturală mai aproape de oameni, de elevi, de viitori studenţi şi poate de viitori profesori de mâine care vor forma la rândul lor generaţii de elevi şi studenţi. (Re)Aducerea acestora într-un cadru prielnic studiului şi recreerii, culturii şi sportului, atât vara ca şi iarna, în Bucovina, la Vatra-Dornei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s