Vatra Dornei, serbările zăpezii, bucuriile zăpezii?

Vatra Dornei, ianuarie, 2015

În luna februarie oraşul Vatra Dornei se va pregăti din nou de sărbătoare. De data aceasta este sărbătorit anotimpul rece iar practicanţii şi iubitorii sporturilor de iarnă sunt cei privilegiaţi în această perioadă. Campionate de ski, sanie şi bob pentru diferite vârste se desfăşoară în micul oraş din Bucovina. Am urmărit programul şi invitaţii care vor sosi la Vatra Dornei şi vor concerta cu ocazia acestor zile (http://www.vatra-dornei.info/prezentare-statiune/serbarile-zapezii-vatra-dornei.html). Un trend comercial, nimic nou, nimic deosebit, caracterisic pentru aceste serbări ale zăpezii. Nu înţeleg de ce nimeni nu se gândeşte să inventeze, creeze ceva împotriva acestui trend comercial, împotriva a ceea ce vor masele în general!? Zona are un potenţial fantastic inclusiv pentru fenomenul cultural şi mai ales pentru tot ceea ce înseamnă sărbătoare, iar aici ar putea fi creată o oază unde cultura să domnească într-un dezacord total cu restul societăţii române unde domină piaţa de consum. Personal aş risca să merg împotriva acestui curent de a oferi pur şi simplu ceea ce se cere. Un mare artist român spunea că dacă înoţi împotriva curentului ajungi sus la izvor, dar şi sus deasupra celorlalţi. Mereu a gândesc la cuvintele sale. A nu se înţelege că exlud sportul de iarnă şi fetivalurile de muzică de acum. Dimpotrivă. Însă mai vreau ceva…

Nu pot omite faptul că de foarte multe ori tocmai departe de tumultul oraşelor creaţia, în special culturală, dar nu numai a fost posibilă. În Germania, R. Wagner (1813-1883) a pus pe harta muzicii orăşelul Bayreuth ( a se vedea https://www.bayreuther-festspiele.de/). De asemenea în Bad Kissingen, locul unde îşi petrecea cancelarul Otto von Bismarck concediile are loc anual un festival de muzică clasică. De asemnea în oraşe mici din Germania – în zone relativ montane – au creat mari filosofi. Dau doar două exemple cât se poate de cunoscute, Martin Heidegger – Freiburg – şi Karl Jaspers – Marburg. Asta fără a mai pune la socoteală Heidelberg-ul cunoscut în special pentru această dimnesiune a sa, pe de o parte scolastică şi pe de altă parte filosofică. În plan economic, însă dincolo de Oceanul Atlantic, într-un sat numit Bretton Woods, in anii `40 unul dintre cei mai mari economisti ai secolului XX, John Keynes (1883-1946) a pus bazele teoretice a ceea ce azi este cunoscut sub numele de Fondul Monetar International şi Banca Mondială fondate oficial în iulie 44 în acelaşi sat menţionat.

Aşadar, de ce să lăsăm un loc atât de aparte să fie transformat într-un simplu loc de consum asemenea unui supermarket unde se întâlneşte cererea cu oferta? Cred că un asemenea loc este spaţiul prielnic şi pentru… sau mai bine spus în special pentru altfel de activităţi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s