Sfârşitul vacanţei… Marie Thomas Penette la Râşnov

 

Miercuri seară am asistat la Râşnov la o prelegere memoriabila ţinută de Ion Caramitru. Actorul a recitat din Hamlet şi a povestit despre clipe de (dez)nădejde dinainte precum şi după decembrie 1989. Prelegere oarecum tristă, dar oarecum necesară şi actuală , toate`s vechi şi nouă toate, vorba poetul… Festivalul a continuat cu seria filmelor şi prelegerilor stabilite în program.

Probabil actualmente numele său nu spune prea multe lucruri, însă, cel mai probabil pe viitor numele său va fi unul dintre marile nume ale cinematografiei franceze: Marie Thomas Penette. Joi, 7 august 2014, am urmărit în cinematograful Amza Pelea din Râşnov un documentar realiat de Penette: Rwanda, la surface de la reparation. Documentarul prezintă tristă realitate din Rwanda, genocidul care s-a desfăşurat în urmă cu 20 de ani. Un fel de luptă între clase, asemanatore cu paronoia lui Karl Marx întârziată însă în această situaţie cu aproximativ un secol. Hutu şi tsudi nu reprezintă nimic altceva decât două clase sociale diferite, un fel de cei bogaţi şi cei săraci, nici o diferenţă etnică, religioasă, culturală sau de alta natura. Pur şi simplu diferenţele sociale au cauzat o serie de masacre între cele două clase sociale constituite în adevărate tabere în 1992. Realizarea documentarului a durat doi ani de zile, iar producătorii au realizat nenumărate deplasări din Franţa în Africa, în Marea Britanie şi ulterior după premiera sa l-au prezentat inclusiv în Rwanda şi în Germania, iar azi în România

În ordinea programului Festivalului de film istoric a mai rulat SĂRMAna de pe Prut, documentar, după care a urmat o prelegere incompletă Sfârşitul vacanţei. Către o nouă ordine mondială susţinută de trei persoane: Iulian Fota, Sorin Ducaru şi Dan Dungaciu.  

Iulian Fota, consilier pe probleme de securitate al preşedintelui României, consideră că după 1990 pentru statul român au urmat câţiva ani foarte buni (observaţie care ar fi necesitat câteva nuanţe…). În general o ţară mică sau mijlocie, crede analistul/consilierul, trebuie să fie mult mai atentă la relaţiile sale internaţionale decât un stat mare. Cred că orice consilier american sau rus, său german sau chinez este de altă părere. Însă domnul consilier pare a fi atins de boală care a atins pe atâţia alţii, vorbă lui Lucian Blaga: orice licurici se consideră a fi o stea nevăzută de nimeni. În 2014 au fost sărbătoriţi 10 ani de când statul român a aderat la structurile NATO. Fota a încercat să prezinte ceva sub numele de Sfârşitul Vacanţei, vacanţă a României pe planul internaţional. Cauzele pentru care statul român iese din această vacanţă ar fi Războiul din Georgia (2008), Criză economică (2008-2012), Primăvara arabă (2011) şi Criza din Ukraina (2013-2014, deşi în cazul Ukrainei a fost o criză perpetuă, mocnită, asemenea Peninsulei Balcanice).

Sorin Ducaru, fost ambasador, născut la Baia Mare, sosit pentru prima dată la Râşnov la şese luni. Ducaru a rămas de aceste locuri unde s-a întors acum să povestească. După el, România nu a avut o vacanţă strategică propriuzisa. Este doar un punct de inflexiune în politica externă a României. Al doilea mare moment al evoluţiei NATO este extinderea sa în `97 şi 2004, iar un al treilea moment, după ambsador, îl reprezintă crearea unei reţele de parteneriate precum cel cu Japonia sau cu Noua Zeelandă. În 2010, la Lisabona a fost lărgită aria de obiective NATO cu încă două: securitatea prin cooperare şi managementul crizelor. NATO a pus mare accent pe ameninţările viitorului. Astfel a fost creată şi un nou departament pentru riscurile emergente care ” scanează ” viitorul şi riscurile pe care acesta le prezintă. În prezent, consideră ambasadorul, are loc o mare dezbatere despre evenimentele din Ukraina: au fost acestea o surpriză pentru Occident? sau statele vestice se aşteptau la un asemenea conflict în Ukraina.

Ce va urma? În curând va avea loc un nou sumit al NATO. Se preconizează o schimbare majoră în agenda NATO în special în ceea ce priveşte priorităţile alianţei şi a responsabilităţii sale. În momentul de faţa punctul 1 pe agendă este asigurarea securităţii aliaţilor de pe frontiera estică a NATO. Au fost luate deja câteva măsuri în această direcţie prin trimiterea unor avioane care să survoleze spaţiul statelor aliate. Asta face parte din ceea ce stipulează articolul numărul 5 din tratat care, pe scurt fie spus, reclamă ajutorul unanim al aliaţilor pentru acel stat dintre ei care este atacat de un alt stat. Aşadar un agajament clar, rapid şi eficient, nu doar vorbe. Ceea ce înseamnă efectiv toţi pentru unul şi unul pentru toţi! Miza principală a României este de a avea în acest nou ”pachet” NATO tot ceea ce înseamnă resurse şi recunoaşterea statului sau în noul context creat; menţinerea rolului de ţară pivot în cadrul unor proiecte precum scutul anti-raccheta; apărarea cibernetică şi nu în ultimul rând menţinerea interesului internaţional pe acest coridor constituit de Marea Neagră, România şi Peninsula Balcanică. Alianţa Nord- Atlantică este bazată pe principiul solidarităţii active, ceea ce în concepţia ansadorului înseamnă că fiecare societate trebuie să investească în acest proiect.

Dan Dungaciu, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti de politică externă ai României, în special politica externă ce priveşte fostul spaţiu sovietic. Dungaciu a amintit de două momente ale tranziţiei post-comuniste: ce s-a întâmplat pe parcursul celor 25 de ani şi ceea ce se întâmplă concret acum. Şansa statelor care s-au orientat imediat după 1989 spre NATO au jucat practic o carte imensă a destinului lor. Ceea ce a încercat în schimb Ukraina după 1990 a fost o metamorfozare a ” viţelului deştept care suge de la două vaci”… Indecizia şi lipsa de responsabilitate este definitorie pentru clasa politică ukraineana. Când la stânga, când la dreapta, când la centru când la extreme, niciodată nu a fost ceva sigur la Kiev. Într-o situaţie similară se află Republica Moldova: lipsa unei responsabilităţi şi a deciziei clare, sigure şi sincere a clasei politice. Astfel, o treime din cei care-şi exprimă votul au optat pentru partidele occidentale, o treime pentru cele aflate la centru iar o treime pentru comunişti. Această lipsă de decizie duce statul într-o postură dificil de administrat. De această indecizie şi instabilitate profită acum Rusia. În prezent Ukraina, se pare, plăteşte pentru această idecizie a sa perpetuată timp de aproape 25 de ani.

În prezent o mare problemă pentru această zonă este constituită de Transnistria şi armata rusă prezentă în această zonă. Chişinăul a considerat că această zonă se află sub ocupaţie militară iar astfel a refuzat să-l administreze. În orice ţară fosta comunistă, principalul obiectiv al clasei politice nu este neapărat binele public ci supravieţuirea fostului regim. În ultimii ani Rusia a fost preocupată de găsirea unor inamici ”publici” pe plan internaţional sau intern, care ameninţă societatea rusă şi prin care regimul de la Moscova îşi poate justifică existenţa. Un alt potenţial pericol pentru relaţiile externe îl constituie actuala ”prietenie” dintre regimul de la Moscova şi cel de la Budapesta.

Pe noi, pe noi românii, trebuie să ne intereseze viitorul NATO. Cei care au susţinut prelegerile pe această temă au argumentat această importantă a viitorului NATO amintind de fapt interesele Rusiei. Iar noi ca români ştim foarte bine ca tot ceea ce a fost în istorie interesul Rusiei… a semnificat dezavantajarea României pe plan economic şi politic precum şi o subjugare a României de marele stat vecin. Dacă există un avantaj, o consecinţă pozitivă a conflictului din Ukraina atunci, acela este revigorarea NATO, intrat într-o oarecare vacanţă până nu demult.

Emilian Dranca

Râşnov, 7 august 2014

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s