Un comando ar fi trebuit să asasineze monarhul

 

Urmăresc cu mare interes presa germană care reactualizează istoria faptelor petrecute în urmă cu 100 de ani. Astfel, în continuarea articolului meu despre Gavrilo Princip, ”Un criminal rămâne un criminal” voi dezvolta perspectiva asupra evenimentelor iunie-iulie 1914. Organizaţia secretă din care făcea parte Gavrilo, Mâna neagră, pregătea un nou atentat. După asasinatul lui Franz Ferdinand la Sarajevo în iunie 1914, organizaţia se pregătea pentru un al doilea atentat, de data aceasta la Viena, chiar în timpul funeraliilor moştenitorului tronului Imperiului Austro-Ungar. Ţinta ar fi fost Kaiser-ul Wilhelm al II-lea.

Aceasta este o ipoteză pe care au lansat-o recent istoricii argumentând prin prisma a două situaţii certe. Prima este creată de consulul german la Sarajevo in 1914, Rudolf Eiswaldt . Astfel, la 1 iulie Rudol Eiswald trimitea la Berlin o telegramă în care anunţa că un comado de 12 criminali ”zwolf Mordbuben” se pregătesc să ajungă la Viena şi să-l asasineze pe Kaiser-ul Wilhelm al II-lea. Această ipoteză este confirmată de ministrul de externe al Austriei Heinrich von Tschirschky cu doar câteva ore înainte de plecare lui Wilhelm al II-lea de la Berlin. În consecinţă, Kaiser-ul îşi anulează vizită oficială la Viena, chiar în seara plecării. Aceasta este cea de a doua situaţie pe care se bazează raţionamentul istoricilor. Între Viena şi Berlin sunt aproximativ 700 de km. Wilhelm al II-lea ar fi trebuit să se urce joi seara în trenul personal şi să ajungă a doua zi, vineri dimineaţă, la Viena. Kaiser-ul a trimis o telegramă Împăratului Austriei Franz Joseph în care-l anunţa că nu se simte bine, leicht indisponiert. A doua zi, 2 iulie 1914, ziarele germane scriau pe prima pagină despre absenţa monarhului de la funeralii datorită faptului că era… leicht indisponiert. Desigur acesta nu a fost adevăratul motiv al absenţei sale.

Aşadar, Mâna neagră avea ocupaţie serioasă, iar atentatul realizat de Gavrilo Princip era doar un început. Dacă vor fi găsite şi alte argumente care să susţină ipoteza istoricilor în privinţa atentatului de la Viena, aceasta va aduce încă câteva volume în bibliotecile de istorie şi poate o perspectivă şi mai complexă asupra declanşării Primului Război Mondial (1914-1918). Poate toate aceste supoziţii mai mult sau mai puţin istorice sunt create şi pentru a arăta pericolulul la care erau expuse cele două case regale, cea a Habsburgilor şi cea a Hohenzolerilor. Însă, dacă privim evoluţia lucrurilor în timp, vedem că într-adevăr cele două case regale nu se mai bucurau de un larg sprijin popular. Drept dovadă şi implozia lor. Astfel, proiectul politic al celui de al XXVIII-lea preşedinte american Woodrow Wilson, de salvare a Austriei în graniţele Imperiului Austriac din 1914, se dovedeşte a fi încă odată o utopie frumoasă, asemenea tuturor utopiilor.

 Emilian Dranca

08.06.2014

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s