Istoria şi istoriile

Image

 

Istoria se desfăşoară într-un spaţiu sublunar, ea este o ştiinţă umană şi studiază evenimente şi fapte ce implică spaţiul şi timpul de pe pământ.[1] Ceea ce este format dintr-o natură diferită de cea umană, terestră, este situat într-un spaţiu celest.[2] Din punct de vedere al istoricului demersul este mult mai dificil deoarece istoria ca ştiinţa nu are toate mijloacele necesare pentru interpretarea şi analizarea acestui demers teologic şi teleologic. În cazul marginalizării cultelor din România prin politica, respectic restricţiile regimului comunist, avem nevoie de un studiu ce angajează atât istoria precum şi filosofia, antropologia, sociologia şi nu în ultimul rând teologia şi mai ales istoria religiilor. Primele se ocupă în special de spaţial sublunar, terestru, iar ultimele două de un spaţiu celest. Totuşi între cele două spaţii mai putem localiza un spaţiu intermediar, acesta fiind traversat de mesajele dinspre sfera sublunară spre cea celestă şi viceversa.

Image

Această tentativă de explulzare a sacrului din societate în timpul regimului comunist a vut efecte semnificative. Astfel a fost creat un gol în lipsa prezenţei principaleor culte (creştine) ortodox, romano-catolic şi greco-catolic. Iar cum fenomenul religios nu este un fapt marginal, această marginalizare a principalelor culte a avut efecte pe mai multe planuri ale societăţii: cultural, politic, psihologic, istoric, religios. Eclipsarea existenţei principalelor Biserici din Romania a constituit un ‘’fapt social total’’ (Marcel Maus), antrenând cât mai multe dimensiuni ale societăţii, modificându-le parţial, asemenea fapt social devine un eveniment istoric.[3]

Image

Deşi României i s-a impus regimul comunist abia în anul 1948, putem considera că primele consecinţe ale intrării statului român în sfera de influenţă sovietică au fost resimţite chiar din 1944. În august 1944 întaistaitorul Bisericii Ortodoxe Române a fost Patriarhul Nicodim Munteanu (1939 – 1948). Nicodim a fost Mitropolit al Moldovei între 1935   – 1939, iar după moartea Patriarhului Miron Cristea a fost ales (30 iunie) şi după înscăunat   (5 iulie) ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. El a condus Biserica până la 27 februarie 1948, data morţii sale.[4] Perioada 1940-1948 nu a fost prea mult abordată de teologi şi istorici în timpul regimului comunist. Totuşi aceasta este perioada în care România cunoaşte două dictaturi (dictatura lui Carol al II-lea 1938-1940 şi dictatura militară a Mareşalului Antonescu 1941-1944) şi două regimuri politice provizorii ( statul legionar 6 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941 şi pseudo-democratia 23 august 1944 – 30 decembrie 1947[5]). De asemenea în această perioadă Biserica Ortodoxă Română pierde Mitropolia Basarabiei cu o importantă Facultate de Teologie la Chişinău[6] şi Episcopia Bucovinei cu o valoroasă Facultate de Teologie la Cernăuţi. Această facultate a fost transferată la Suceava, însă mai mulţi ierarhi şi profesori de teologie care au colaborat cu Mareşalul Antonescu în perioadă 1941-1944 au fost nevoiţi să se refugieze în Occident. Dintre aceştia putem aminti Mitropolitul Bucovinei Tit Simedrea, Mitropolitul Basarabiei Efrem Enăcescu, Mitropolitul Olteniei Nifon Criveanu, Episcopul Dunării de Jos Cosma Petrovici. Nicodim a efectuat o vizită la Moscova în 1946 ‘’cu scopul de a înoda legăturile tradiţionale între cele două biserici, întrerupte de vreme’’[7] însă se poate ca în cadrul acestui dialog intre Bucureşti şi Moscova să fie abordată şi problema noului context politic.[8]

Image

Acest nou context politic – regimul/regimurile comunist/e – a dominat societatea română timp de aproximativ 45 de ani. Dacă ar fi să reducem românia la un microcosmos al său aş alege Bucovina. Cea mai diversificată provincie, în ciuda dimensiunii sale reduse, atât din punct de vedere etnic cât şi religios. Nu mai puţin de 14 naţionalităţi şi 8 religii au existat în această zonă până în 1940. Ce a urmat după, este bine cunoscut… De asemenea efectele nocive ale celui de Al doilea Război Mondial (1939-1945) şi a politicii administraţiei comuniste (1945-1989) sunt vizibile şi azi. Faptul că mii de germani au fost duşi înapoi în marele Reich visat de Hitler sau deportaţi în gulagul sovietic special pregătit pentru ei şi nu numai de către Stalin, nu mai este o noutate. Distrugerea comunităţii evreieşti precum şi a celei armene şi lipovene se află undeva între tabu şi arhivele statului.

Image

 

Însă, cel mai frapant îl constituie faptul că după 25 de ani de când, teroretic, comunismul s-a prăbuşit, istoriografia şi discurul public în România rămâne puternic marcat de influetele celor 45 de ani de comunism. Dau un simplu exemplu: de ce nu se vorbeşte de comunitatea germană din Bucowina şi de bisericile luterane şi catolice aşa cum se vorbeşte de frumoasele mănăstiri ortodoxe? Pe de o parte datorită faptului că o bună parte din ele au fost transformate în biserici ortodoxe sau chiar dărâmate. Pe de altă parte, datorită faptului că nu există istorici specilizati şi interesaţi de asemenea subiecte. În sfârşit, nu există un public interesat de această comoară pe care a stat cândva Bucovina: cea mai importantă resursă, omul, diveristatea sa etnică, lingvistică, culturală, religioasă, etc.

Din aceste considerente cred că nu se poate vorbi de istorie ci de istorii. Nici măcar în ceea ce priveşte istoria Bisericii Ortodoxe Române nu sunt clare foarte multe chestiuni în special din perioada 1945-1989. Nu în van anumiţi patriarhi au fost numiţi patriarhi roşii.

Image

În urmă cu exact 110 ani, 2 iunie 1904, la Cernăuţi, în Ziarul Bukowiner Rundschau era anunat începutul sezonului de   băi climaterice la Vatra-Dornei, 1 iunie – 30 septembrie, staţiunea montană unde la rândul reprezenta un microcosmos pentru ceea ce este Europa azi, unită în complexa sa diversitate.

Dedic aceste rânduri tuturor cititorilor din epocă a Bukowiner Rundschau, precum şi celor care mergeau la băi la ceea ce se numea, atunci, Dorna-Watra.

Image

Emilian Dranca

02.06.2014

 

[1] Paul Veyne, Comment on ecrit l`histoire, Seuil, Paris, 1971, pp. 42-43.

[2] Idem. p.42

[3] Idem. pp. 49 -52.

[4]http://www.patriarh.ro/Nicodim/repere.php Moarte care nu este foarte clara nici în ziua de azi, existand suspiciuni asupra cauzei mortii sale.

[5] Desi, din punct de vedere politic si mai putin juridic chiar si in perioda 1944-1947 sunt doua regimuri disctincte, primul august 1944-martie 1945 si cel de al doilea martie 1945-decembrie 1947.

[6] Aici a predat profesorul N. Popescu-Prahova, în privința sa, printre multiplele cărți și articole pe care le-a scris, relevantă pentru acest studiu trebuie să reținem lucrarea Canonizarea în Biserica Ortodoxă (1942). Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol III, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 443.

[7] Gheorghe Vasilescu, Nicodim, al doilea Patriarh al Romaniei, Magazin istoric nr. 5, 1998, p.42-45

[8]‘’Iată, de pildă, cum definea biograful său (I. D. Ştefănescu), în 1946, principiul relaţiilor stabilite de Patriarhul Nicodim cu conducerea de stat din vremea aceea: Patriarhul Nicodim a urmat o linie hotărâtă de la care nu s-a abătut. EI a socotit că politica Ţării şi răspunderea ei sunt purtate de guverne. Acestea vin la cârmă în condiții hotărâte de Constituţie şi spiritul public. Biserica are datoria să nu piardă din ochi Evanghelia şi poruncile Mântuitorului” (Prinos, Bucureşti, 1946, p. XXVII). Aşa se face că s-a zis, tot atunci, că: „Istoria va înregistra cu uimire şi, poate, cu recunoştinţă simpatia şi înţelegerea cu care capul Bisericii romaneşti a privit şi a îmbrăţişat, la vârsta de 80 de ani, orientarea îndrăzneaţă a celei mai tinere lumi” citat Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Patru trepte in cei 60 de ani de patriarhat ortodox roman, vol. Alte file de calendar de inimă românească, Sibiu 1988, p. 44-69 (cuvântare ţinută în Sala Sinodală din Palatul Patriarhal din Bucureşti în ziua de 29 septembrie 1985).

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s