Două personalităţi esenţiale ale istoriei contemporane române : Corneliu Coposu şi Regele Mihai I (partea I-a )

            Image        

            Corneliu Coposu s-a declarat monarhist încă de la primele interviuri acordate după 1990 şi a susţinut revenirea la monarhie asemenea unei necesităţi politice şi istorice. Principalii reprezentanţi ai PNŢCD, în special foştii deţinuţi politici care au supravieţuit puşcăriilor comuniste şi anilor de dictatură au considerat că printr-o ‘’restauraţie’’ va fi reînodat firul istoriei de acolo de unde el a fost rupt în 1945-1947.[1]

            În primul rând trebuie spus că liderul PNŢCD s-a născut într-o societate în care suveranul, Kőnig und Kaiser, s-a situat deasupra oricărui alt simbol al Imperiului Austro-Ungar şi totodată reprezenta chintesenţa acestei societăţi. În al doilea rând, el a crescut într-un regat în perioada de maximă dezvoltarea economică şi culturală a sa. Cei 45 de ani cât a durat regimul comunist[2] nu au reuşit să schimbe opţiunea monarhică a omului politic Corneliu Coposu.[3]

In 1944 când s-a ivit posibilitatea ca partidele politice să-şi reia activitatea iar statul român, după o pauză de 6 de ani, să revină la o monarhie constituţională, PNŢ a fost readus pe scena politică de cei care ‘’au rămas neclintiţi lângă steag.’’[4] După actul de la 23 august 1944, când Regele Mihai a jucat un rol crucial, la orice alt act important sau ‘’moment cheie’’ din următorii trei ani, suveranul a cerut sfatul liderului Partidului Naţional Ţărănesc, Iuliu Maniu. ‘’Regele Mihai, la orice fel de măsură importantă, îl consulta pe Maniu şi eu îl însoţeam ori de câte ori era invitat[5] sau cerea o audienţă la rege.” Astfel cei doi oameni se intersectează în momente istorice, în contextul sfârşitului celui de al doilea război mondial . Dupa ce s-a instaurat disctatura comunistă în România, Corneliu Coposu a fost arestat împreună cu Iuliu Maniu în iulie 1947. Cinci luni mai târziu, pe 30 decembrie Regele Mihai I era obligat să abdice şi să părăsească România. Cei doi nu s-au mai întâlnit şi nu au vorbit timp de 43 de ani, însă în tot acest timp Corneliu Coposu a rămas fidel lui Iuliu Maniu şi credinţei că într-o zi comunismul se va prăbuşi iar atunci monarhia va fi din nou posibilă.

În baza acestor temeiuri el a fost considerat de cei care l-au cunoscut drept un om de principii, corect, onest, iar puterea sa era bazată în special pe autoritatea sa morală. Cel mai vizibil pericol din perioada postbelică a fost istalarea regimului comunist şi odată cu el eclipsarea realităţii, a adevăratei structuri de valori a societăţii române, de la nucleul de bază a acesteia – familia – şi până la ultimul edificiu instituţional – Casa regală.[6]  

Tot în timpul represiunii comuniste, mai exact în anii de puşcărie, Corneliu Coposu, pentru a-şi menţine memoria activă, dincolo de proiectele de lege, constituţii, limbi străine şi poeme pe care le exersa, a încercat să compună la rândul său propriile poeme, iar unul dintre cele mai frumoase, ‘’Ruga’’ a fost cunoscut abia după 1989 şi versurile sale au fost transpuse şi în muzică.[7] Redăm mai jos acest poem de Corneliu Coposu.

Ruga

Cerne Doamne liniştea uitării
peste nesfârşita suferinţă
seamănă întinderi de credinţă
şi sporeşte roua îndurării

răsădeşte Doamne dragostea şi crinul
în ogorul năpădit de ură
şi aşterne peste munţi de zgură
liniştea, iertarea şi seninul.

 Emilian Dranca

13.05. 2014

Bucuresti

 

[1] Interviu cu Dinu Zamfirescu, 20 martie 2013 : ‘’fostii membrii ai partidelor istorice, fostii detinuti politici, acesti oameni urmareau sa inoade firul istoriei acolo unde a fost rupt de comunisti […] or nu s-au gandit sa tina seama […] de aceasta transformare de mentalitati din cadrul societatii romanesti.’’

[2] Intr-o discutie cu un apropiat, care ulterior a destăinuit totul Securitaţii, Corneliu Coposu făcea o analiza corectă a ceea ce însemna comunismul în Romania: ‘’În ceea ce ma priveşte nu sunt un partizan al regimului. Consider sistemul perimat. Socialismul nu este în stare să organizeze producţia şi nici productivitatea. Sub aspect economic suntem în urma tuturor ţărilor capitaliste. În S.U.A. de pildă ajutorul de şomaj este de câteva ori mai mare decât salariul unui inginer de la noi, în ceea ce priveşte puterea de cumpărare. De unde s-a prezis moartea capitalismului, iată că-i imitam metodele de producţie.’’ Pe parcursul discuţiei Corneliu Coposu mărturiseşte faptul că el cunoaşte foarte bine limba maghiară şi ascultă radio Budapesta prin care află mai multe lucruri despre occident decât ceea ce ajunge şi se cunoaşte în România. Notă informativă, 19 septembrie 1967, agentul ‘’Bucurescu Ion’’ capitan Iosif Gheorghe,

[3] ‘’Căci nu trecuseră decît cîteva minute şi el mi-a spus: „Domnule Stînişoară, vreau să şti că scopul meu politic este refacerea României ca monarhie constituţională parlamentară, prin readucerea Regelui Mihai în Ţară. Aceasta este în interesul Ţării, pe care nu numai că aşa o putem reface în instituţiile ei istorice şi democratice, dar îi asigurăm şi debarasarea de urmările comunismului şi creearea unei societăţi libere şi prospere.”. Mi-am dat seama imediat că liderul naţional, cu ecouri stilistice din dreptul roman, ţinuse să-mi încredinţeze proiectul lui istoric (şi urgent) concret, dintru început şi departe de orice curiozităţi jurnalistice şi nejurnalistice. Dealtfel, în temeiul realismului său ardelenesc dar şi al nivelului lui de informare confidenţială foarte ridicat, Corneliu Coposu a plecat tot timpul dela convingera existenţei mai vechi a unor urechi ale Bucureştiului în redacţia noastră dela München. „I-am spus Regelui”, a continuat Corneliu Coposu, „că eu sunt atît de convins că nu putem reface România decît cu ajutorul lui, încît, chiar presupunînd că el nu ar vrea să revină definitiv pe tronul Ţării şi lăsînd la o parte faptul că eu sunt regalist, cred că ar trebui să facem un contract cu el să vină pentru cinci ani ca să reuşim să scoatem căruţa din noroi. Regele mi-a răspuns, cu umor:  << Vrei să mă angajezi ca mercenar?>>”.Adevarul,10mai 2013,http://adevarul.ro/cultura/istorie/nicolae-stroescu-stinisoara-1_518cfdfb053c7dd83f88e25a/index.html#

[4] Idem.

[5] Corneliu Coposu a fost mereu alaturi de Iuliu Maniu in deplasarile si vizitele pe care acesta le efectua, fapt atestat si in multiple documente din arhiva Sigurantei, preluata ulterior de Securitate si pastrate in prezent la CNSAS. Spre exemplu, la 19 mai 1947, la locuinta ambasadorului Angliei, A. Holman,   vin in vizita Iuliu Maniu, insotit de Corneliu Coposu. Nota, 20 mai 1947,

[6] Despre fenomenul de eclipsare/eclipsă a realităţii sociale, economice, politice şi culturale prin instaurarea unui regim autoritar/totalitar a vorbit pe larg Eric Voegelin într-un eseu din anii `70 intitulat chiar ‘’eclipsa a realităţii’’ (titlul în original ‘’Eclipse of reality’’ datorită faptului că în acei ani Voegelin preda deja in Statele Unite ale Americii iar eseul a fost scris în limba engleza). O ediţie recentă în limba germană este Eric Voegelin, Realitätsfinsternis, Mattes&Seitz Verlag, Berlin, 2010 Erste Auflage

[7] http://www.corneliu-coposu.ro/articol/index.php/3423-ruga/ accesat la 15.08.2013

 

Articol publicat pe: http://www.ziarulviitorul.ro/doua-personalitati-esentiale-ale-istoriei-contemporane-romane-corneliu-coposu-si-regele-mihai-i-partea-i-a-2787

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s