Spectre ale elitei politice române II

Spectre ale elitei politice române II

Image

Emilian Dranca

La aproape 25 de ani de când România a scăpat de regimul comunist, românii aşteaptă să apară o anumită elită politică care să ducă ţara acolo unde-i este locul, printre primele economii ale Europei, aşa cum a fost în perioada interbelică. Foarte multe persoane se gândesc la monarhie, la faptul că o anumită persoană poate salva societatea aflată în derivă. Fals! În primul rând un singur om nu poate salva niciodată o societate întreagă. Această utopie nu este decât un alt mit transmis din antichitate şi până în epoca contemporană reînviat în perioadele de criză. În al doilea rând, societatea nu se află în derivă deoarece în sânul său se coace o clasă de mijloc esenţială unei societăţi moderne, occidentale şi care a lipsit cu desăvârşire până în 1989. Dacă regimul comunist a reuşit să creeze cu adevărat câţiva profesionişti, aceştia au fost proletarii, mâna de lucru manuală calificată şi înregimentată corect din punct de vedere politic în canoanele societăţii comuniste. A mai fost şi o brumă de ingineri care au pretins că pot consitui o elită a societăţii. Lucia Boia surpinde în stilul său specific excelentă  de care au dat dovadă aceşti ”profesionişti” în toate şi tot, produşi de  regimul comunist:

”S-ar putea scrie un roman filosofic pe această temă. Bărbaţi, femei şi copii, ingineri şi viitori ingineri, muncesc şi produc cât e ziua de lungă. Noaptea visează şantiere şi uzine, Zi după zi, ţara îşi schimbă înfăţişarea, se înfiripă o realitate nouă. Podurile se prăbuşesc. Drumurile sunt invadate de ierburi. Centralele atomice explodează periodic. Vacile scheletice nu mai dau lapte. Maşinile se învârtesc în gol. Fericiţi printre ruine, inginerii imperturbabili, îşi continuă treaba.” (Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Humaniatas, Bucureşti, 2011, p. 151).

În mod cert cu o asemenea elită nu ajungi prea departe. Din nefericire, ei, inginerii au ajuns în guvern, parlament şi alte instituţii cheie ale statului, de unde au încercat să conducă România. În mod invetibil nu puteau să o conducă foarte mult deoarece societatea prin dinamica şi reînnoirea sa constantă a impus noi şi noi cerinţe pe care elita inginerilor nu avea cum să le satisfacă. Azi vedem cum încet, încet o nouă generaţie încearcă să se impună. În mod inevitabil o adevărată elită nu poate fi constituită în viitorii ani decât de cei care au 20-30 de ani. Restul vor fi doar excepţii rarisime, care, au avut şansa de a urma o educaţie în occident, încă înainte de a cădea regimul comunist sau chiar de la vârste foarte fragede. Fără o educaţie liberală în România nu va fi posibilă reconstituirea unei clase politice valoroase. Fără o educaţie riguroasă, bazată în special pe disciplinele umane şi pe interdisciplinaritatea materiilor nu va fi posibilă crearea unei noi  clase politice serioase. Fără studii, stagii de practică şi lucru specializat în ţările din Occident, azi în special Germania, Suedia, Anglia, Elveţia, Austria şi Statele Unite ale Americii nu va fi posibilă realizarea unei adevărate elite politice.

Doar tinerii, doar tânăra generaţie poate da o nouă elită politică care să urmeze traseul elitei politice interbelice şi chiar să o depăşească.

01.03.2014

Emilian Dranca

 

 

 

Advertisements

One thought on “Spectre ale elitei politice române II

  1. F Lorin Nad says:

    Intr-adevar Emilian, ai mare dreptate. Ma regasesc in articolul tau. Bravo!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s