Libertate şi responsabilitate II

Libertate şi responsabilitate II

Image

Marea Nordului, Haga, februarie, 2013

Emilian Dranca

14.02.2014

În februarie 2013 am profitat de vacanţa intersemestrială şi am participat la o şcoală de iarnă în Olanda, topicul principal fiind etică şi politică. Relaţia dintre cele două dimensiuni ale fiinţei umane, la o primă privire, sunt incompatibile. Însă, la o a doua privire, putem spune că această compatibilitate dorită dintre politică şi etică ramne un ideal atins de foarte puţine persoane angajate politic. În Olnada, în cadrul cursurilor am fost întrebat ce politician din România pot lua drept exemplu şi de ce? Răspunsul meu a fost: Corneliu Coposu. Deoarece el şi-a respectat apartenenţa, opţiunea, crezul, maestrul politic până în puşcărie, în toţi cei 17 ani de închisoare, după ce a fost ”eliberat” (1964) şi  pe tot parcursul vieţii cumplit de dure şi dificile. Şi-a purtat credinţa asemenea lui Sisif ( a se vedea spre exemplu Albert Camus, Mitul lui Sisif), urcând şi coborând munţii şi prăpăstiile politicii atât din România cât şi din Europa. De reţinut faptul că a fost primul politician român invitat de Congresul S.U.A. după 1989. Ceea ce m-a impresionat la Corneliu Coposu a fost simplitatea şi totodată complexitatea personalităţii sale, dârzenia şi fermitatea sa, nerenunţarea şi neabdicarea nici în cele mai groaznice clipe pe care le-a trăit, mai ales în închisorile comuniste.

În Olanda am motivat detaliat această opţiune a mea, prezentându-l pe Corneliu Coposu celorlati colegi precum un adevărat exemplu, moral, politic. Practic, Corneliu Coposu demonstrează că omul nu este numai un animal politic (Aristotel), ci poate fi şi un om eminamente bun ( a se vedea  spre exemplu J. J. Rouseau, mitul bunului sălbatic),  ba chiar mai mult poate fi un bun politician, în sensul de politician care respectă un cod etic, principii şi valori morale. Corneliu Coposu a fost format şi influenţat în special de comunitatea greco-catolica din România şi de Iuliu Maniu ( la rândul său greco-catolic) şi şi-a fundamentat mesajul şi proiectul politic pe principiile creştin –  democraţiei. În Olanda, partidul care se revendică de la această doctrină abia a depăşit pragul electoral şi abia a intrat în parlament. Cu toate acestea, societatea oladeza pare a se fi bucurat de mai mulţi politicieni asemenea lui Corneliu Coposu pe parcursul veacurilor. În Olanda totul funcţionează ca la carte, totul impresionează şi măguleşte pe vizitator. Ceea ce am apreciat la sistemul de organizare a statului olandez este ingeniozitatea cu care olandezii nu au ales doar un singur oraş în care să înghesuiască capitala. Nu, olandezii au optat pentru două oraşe: Haga şi Amsterdam.

Image

În contextul descentralizării din România, cred că ar fi un lucru excelent dacă am analiza cu atenţie modelul olandez. Dacă tot se doreşte o descentralizare care să redea statul mai suplu, mai flexibil şi mai dinamic, cred că este potrivită şi o aerisire a Bucureştiului. Actuala capitală a României este sufacata de aglomeraţie, instituţii peste instituţii care nu-şi mai găsesc loc şi un întreg aparat birocratic similar sistemelor din răposatul URSS. Cred că o descentralizare inclusiv la nivelul sediului social al principalelor instituţii este necesară. Spre exemplu,  aş opta pentru un Parlament mai mic, atât din punct de vedere al numărului de parlamentari cât şi al instituiei efective, clădire, secretariat, personal, etc. care să fie mutat la Braşov. Indiferent de unde ar veni deputaţii, respectiv senatorii, vor ajunge mult mai repede în centrul ţării decât la o periferie a sa. Iar în locul actualului sediu al Parlamentului României aş muta mai multe facultăţi ale Universităţii Bucureşti care chiar au nevoie de un nou sediu. Am vizitat la Haga sediul Parlamentului Olandei şi am fost surprins de simplitate şi modestia acestui loc. Parcă intram în sediul Bibliotecii Central Universitare Carol I, nu într-un palat comunist ridicat de un regim al cărui conducător îşi trăia propria utopie. De asemenea Bancă Naţională a României, cu tot ce are ea de la paznic şi până la guvernator, propun să fie mutată la Sibiu sau Cluj-Napoca, principalele centre economice după Bucureşti. Aşa este şi în Germania dar şi la nivel de Uniunea Europeană, Banca Centrală nu se află la Strasbourg sau la Bruxelles ci la Frankfurt.

Acesta este doar începutul. Exemplele pot continua şi cu alte instituţii din domeniul justiţiei, economiei, culturii, etc. Esenţialul a fost prezentat. Nu trebuie să sufocăm un oraş, nu are rost  să păstrăm o capitală undeva dacă ea se dovedeşte a fi ineficientă şi neproductivă din toate punctele de vedere. Acesta poate fi un proiect, care poate să înceapă acum ( a se vedea: http://10pentrueuropa.ro/index/detaliiuser/userId/54#comment_form) sau poate să înceapă mai târziu, când clasa politică se va emancipa de proletcultismul de care suferă în prezent (Augustin Buzura) şi se va mai lumina puţin. În plus, cred că bucureştenii ar trebui să se bucure de mai mult aer curat şi de mai multă linişte decât au în prezent, adică aproape deloc.

Emilian Dranca

Advertisements

One thought on “Libertate şi responsabilitate II

  1. Nicolae says:

    Salut, Emilian! Felicitari pentru blog. Ai facut afirmatia: “[…] demonstreaza ca omul nu este numai un animal politic (Aristotel),
    ci poate fi si un om eminamente bun (a se vedea spre exemplu J. J. Rousseau, mitul bunului salbatic)”. Se subintelege ca tipul omului la Aristotel se opune tipului omului la Rousseau. Din punctul meu de vedere, zoon politikon al lui Aristotel indica ca deosebirea dintre om si animal este sociabilitatea. Dar acel zoon (care vine de la zoe-viata) inseamna vietuitoare. Deci nu are nimic de-a face cu comportamentul animalic (rau sau bun, dupa caz). Abia contractualismul a opus doua naturi ale omului in starea de vietuitoare: rea la Hobbes si buna la Rousseau. Deci, contrapartida lui Rousseau nu este… Aristotel, ci Hobbes.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s