Rocada profesori-elevi

Rocada profesori-elevi

Image

Emilian Dranca

13.02.2014

În 2011, 2012 precum şi în 2013 am participat la o Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice la Facultatea de Filosofie şi Istorie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca,  prezentându-mi cercetările personale şi articolele scrise. Anul acesta conferinţă este organizată din nou de acelaşi colectiv de la Facultatea de Istorie şi Filosofie. Ea se va desfăşura în luna aprilie, iar propunerile pentru prelegeri/conferinţe trebuiesc trimise sub forma unui abstract de 300-400 de cuvinte până pe 25 februarie ( a se vedea http://hiphi.ubbcluj.ro/Public/File/evenimente/circulara_Consemnari_despre_trecut.pdf ) . Redau mai jos articolul scris în 2012 despre sesiunea de comunicări ştiinţifice de atunci, cu gândul ca cei care-l citesc sa fie mai interesati de ceea ce se petrece în spatiul universitar.

 

În foarte puţine zile studenţilor le este dat să se afle în locul profesorilor, să explice, să vorbească, să ţină un discurs, o expunere în faţa unui auditoriu interesat şi preocupat de suma subiectelor abordate. Însă, ceea ce este foarte important, îl constituie faptul că acel auditoriu este format şi din profesori. Cu alte cuvinte, pentru o zi, două, profesorii iau locul studenţilor, aşezându-se în bănci şi ciulind bine urechile la ce are de spus mai tânăra generaţie. Unele dintre aceste momente sunt şi sesiunile de comunicări ştiinţifice ce au loc în universităţile din ţara noastră. Momentul este unic, deoarece dascălii învaţă de la discipolii lor, aceştia din urmă prezentându-şi propriile studii şi cercetări.

Astfel s-a întâmplat şi la Cluj-Napoca în zilele de 23-24 martie, unde, Facultatea de Filosofie şi Istorie din Universitatea Babes-Bolyai a organizat Conferinţa naţională O filă de istorie : Om, Societate, Cultură (secolele XVIII-XXI). Momentul a fost deschis de decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Dr. Pr. Ovidiu Ghiţă care a încurajat asemenea manifestări studenţeşti şi nu în ultimul rând studiul istoriei. Au mai vorbit Conf. Univ. Dr. Ioan-Marius Bucur, Lect. Univ. Dr. Ioan Cârja şi Prof. Univ. Dr. Ioan Bolovan. Acesta din urmă a adus o carte din 1984 care reprezintă rezultatul unei comunicări ştiinţifice la care participase, student fiind, în urmă cu 26 de ani împreună cu alţi doi actuali profesori. Volumul colectiv din 1984 reflectă strădaniile foştilor studenţi ai facultăţii care între timp au ajuns profesori. Asta vrea să însemne că studenţii de azi care participă la asemenea evenimente vor fi profesorii de mâine? Nimic nu este imposibil, doar timpul va putea răspunde la o asemenea interogaţie. Însă, comparaţia celor de ieri cu cei de azi, sau a celor de azi cu cei de mâine depăşeşte dimensiunile unui volum de câteva sute de pagini. Ea are o dimensiune mult mai importantă, o dimensiune eshatologică, deoarece cei cuprinşi în interiorul acelor pagini reprezintă generaţiile ce se succed şi se subordonează în mod natural. Astfel, comparaţia trebuie realizată în termenii în care Nicolae Iorga îşi compară propria generaţie cu cea a lui Alexandru Xenopol, Iorga acuzându-şi predecesorii de lipsă de metodă şi rigurozitate ştiinţifică.

Acelaşi exerciţiu era realizat şi de Mircea Eliade, contestând în paginile gazetelor autoritatea mai marilor istorici ai clipei când avea doar 20 de ani. În mod admirabil, Eliade nu s-a rezumat doar la o critică gazetărească ci şi-a confirmat valoarea şi anvergură intelectuală prin marea sa operă ştiinţifică şi literară. Însă, fostul ‘’adolescent miop’’ avea să fie la rândul său depăşit de proprii discipoli, prin viziune, dimensiunea şi profunzimea operei ştiinţifice, claritatea şi anvergura mesajului transmis. Unul dintre ei este Ioan Petru Culianu, care la vârsta de doar 40 de ani preda în locul lui Eliade.

O asemenea dimensiune comparativă ar trebui remarcată în cazul acestor momente unice : rocada profesori-studenti ; momente (rocade) în care tânăra generaţie îşi poate afirma şi confirmă propria viziune asupra lumii şi propriile valori. O simplă lectură a prezentării conferinţei, a titlurilor expunerilor, studiilor, cercetărilor, poate confirma comparaţia dintre cele două generaţii actuale. Astfel trebuie spus, Conferinţa a avut două secţiuni, una de istorie modernă (a cărei lucrări s-au desfăşurat într-o sală cu maeştrii şi iniţiaţi ai istoriei moderne) şi alta de istorie contemporană (desfăşurată în altă sală plină de pasionaţi ai istoriei contemporane).

Printre prezentările pentru perioada modernă trebuie să amintim Drd. Mihaela Mehedinţi, UBB – Cine a scris despre noi? Privire de ansamblu asupra călătorilor nordici şi ruşi prin spațiul românesc (secolele XVII-XIX); Diana Maria Dăian, Master, UBB – Lupta pentru limbă. Cristalizări în identitatea etnică românească (secolul al XIX-lea); Drd. Alexandru-Nicolae Nicolaescu, UAB, Alba-Iulia – Univers Bibliologic în revista “Transilvania” (1868-1878); Răducu Ruset, Master, UBB – Societatea Transilvania-factor determinant în formarea intelectualitătii ardelene; Drd. Cristian-Nicolae Balaj, Univ. din Oradea – Aspecte din activitatea culturală a Despărtământului Sătmar-Ugocea (1898-1912), Gheorghe Dumbrăvescu, an II, UAB – Alba-Iulia Andrei Glavina în publicistica blăjeană; Silviu Bejinaru, an II, UVT, Timisoara – Generalul Traian Doda si învǎtǎmântul bănățean, Drd. Dragos-Lucian Tigău, Univ. din Bucuresti – Studenti din Lugoj la universităti europene (1780–1850).

La secția de istorie contemporană au prezentat Bogdan-Andrei Costia, Master, UAIC, Iasi – Stalinizarea învătământului românesc; Dragos-Dumitru Ursu, Master, UBB – Destinul lui Nicolae Itul – între opresiune si supravietuire, Ioana-Zoia Sandu (Ursu), Master, UBB – Mircea Vulcănescu: o istorie, un om, o poveste, Drd. Dana Emilia Burian, UBB – Participarea și prezența femeii în economia socialistă; Drd. Anita Diana Sterea, Univ. din Bucuresti – Nadia Comăneci – de la simbol al regimului comunist la…fugară; Cristina Călugăr, an II, Univ. “Petru Maior”, Tg. Mures – Anii 1960-1970. De-o parte si de alta a Cortinei de Fier; Dr. Dorin Stănescu, Univ. Bucuresti, Centru de Studii Euro-Atlantice – Lungul drum de la interconectare spre unificare. Proiectii si politici al Uniunii Europene în domeniul transporturilor pe calea ferată; Drd. Claudia Anamaria Iov, UBB – Diversitate etno-culturală si relatii inter-etnice. Romii de ieri si de azi, de la ignorantă la îngrijorare-istorie, mărturii; Drd. Cristian Hainic, UBB – Hermeneutica artei ca pragmatică a vietii cotidine; Iulia Alexandra Oprea, Master, Univ. “Petru Maior”, Tg. Mures – Lumea musulmană: între mit si realitate; Drd. Nicolae-Emilian Bolea, UBB, Drd. Gabriel Girigan, UBB – Spații sociale cu valoare simbolică și relații între categorii sociale. Studiu de caz: sat Adjudeni, judeţul Neamţ.

Toate aceste titluri arată o diversitate şi interdisciplinaritate a preocupărilor actualilor studenţi ai facultăţilor de istorie din România. Urmează ca ei să continue ceea ce au început azi, iar astfel să ridice universităţile şi cultura română acolo unde îi este locul ; să depăşească perioada sterilă dintre 1948 şi 1989 ; să facă actuala generaţie demnă de numele lui Mircea Eliade şi a lui Ioan Petru Culianu. Oare mai este necesar să amintim cuvintele tânărului Cioran, ‘’mitul generaţiilor depăşeşte relativismul istoric şi trezeşte o reprezentare eshatologică.’’

*Articolul poate fi citit si pe: http://societatesicultura.ro/2012/03/rocada-profesori-studenti-conferinta-nationala-om-societate-cultura-secolele-xvii-xxi-ubb/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s