De Crăciun, după 24 de ani

De Crăciun, după 24 de ani

1989 Toamna Naţiunilor

Adam Burakowski, Alexander Gubrynowicz, Pawel Ukielski

Image

 

Emilian Dranca

Pe ultima sută de metrii a anului 2013 a mai fost organizat un târg de carte : Bookfest, în interiorul clădirii Muzeului Ţăranului Român. Mult mai mic decât celelalte târguri de carte şi cu foarte puţine standuri ale principalelor edituri, dar am văzut mai ales lipsa cu desăvârşire editurile mici. Oricum ar fi, evenimentul a fost bine venit în contextul în care există anumite ”minţi luminate” în actualul guvern care intenţionează de desfiinţeze acest muzeu şi nu numai. Parcă are dreptate Augustin Buzura când acuză clasa politică actuală de tendinţe proletcultiste… Bookfest-ul de anul acesta nu şi-a propus desigur să expună una dintre multiplele utilităţi ale Muzeului Ţăranului Român ci a venit mai aproape de cititorii bucureşteni sau cei din provincie cu preţuri generoase. Pentru împătimiţii lecturii, muzeul găzduieşte o librărie proprie şi o librărie Carturesti, ambele foarte atractive.

Tot în contextul sfârşitului anului 2013 şi comemorării evenimentelor din decembrie `89 se cuvine să amintim o altă apariţie editorială din acest an : 1989 Toamna Naţiunilor, Adam Burakowski, Alexander Gubrynowicz, Pawel Ukielski. Nu aş fi amintit de această carte dacă nu aş fi văzut cum se agită tot felul de personaje pe diferite canale media în contextul comemorării eroilor şi martirilor căzuţi în decembrie `89. Pe scurt, problema  pe care o are aceasta carte este identică cu una dintre problemele actualei societăţi româneşti : insuficienta cunoaştere a evenimentelor din decembrie `89. Datorită unei asemenea lacune şi a unei ignoranţe colosale a fost posibilă menţinerea la putere/guvern sau în parlament/partide politice/asociaţii revoluţionare şi post-revolutionare a diferitor personaje mai mult decât obscure şi cu o biografie îndoielnică. Cartea celor trei polonezi prezintă pe scurt situaţie ţărilor din lagărul comunist în perioada ultimilor ani a existenţei cortinei de fier şi implicit perioada căderii acesteia. Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, RDG, Roamania şi Bulgaria se bucură de atenţia celor trei istorici care au abordat situaţia lor pe parcursul a 400 de pagini. Dintre aceste state Polonia şi RDG au parte de cele mai bine documentate pagini. Desigur, faptul acesta este explicabil : limba poloneză, respectiv germană facilitează accesul la anumite arhive şi documente. Pentru România şi restul statelor situaţia se complică deoarece cei trei s-au bazat în special pe ceea ce istoricii noştrii au reust să traducă şi să exporteze peste graniţe. Trebuie reamintit că limba română, bulgară, maghiară constituie mereu un impediment pentru cei ce vor să cunoască mai bine (subliniez mai bine !) România, Bulgaria şi Ungaria ? Nu, nu cred că trebuie să amintim acest lucru. De aici şi insuficienta cunoaştere din partea străinilor a evenimentelor din decembrie `89 din România, fapt vizibil şi în carte. Însă adevărata problemă este dată de insuficenta cunoaştere din partea românilor a propriei lor istorii. Fără trecut nu poate exista un viitor mai bun, iar acest lucru poate fi remarcat în fiecare dimensiune a societăţii umane.

Image

Cei trei istorici Adam Burakowski, Alexander Gubrynowicz, Pawel Ukielski au avut amabilitatea de a veni în România la lansarea cărţii lor şi au participat la diferite discuţii alături de alţi istorci respectabili precum Virgil Târau, la Cluj-Napoca. Din nefericire, evenimentul lansării acestei cărţi importante pentru România şi pentru fraţii din lagărul socialist nu a fost remarcat de media. Abia zilele trecute Revista 22 a acordat o pagină dedicată unei recenzii lucrării de faţă. Prea târziu în raport cu numărul cărţilor publicate în acest domeniu dar totuşi într-un moment potrivit, în contextul comemorării evenimentelor din decembrie `89. Noroc cu aceste comemorări, altfel îi pot da dreptate totală lui Paul Ricoeur în L`historie, la mémoire, l`oublie, în absenţa acestor evenimnete lumea ar uita complet de unde vine, şi comletez eu, încotro se îndreaptă.

1989 Toamna naţiunilor merită citită deoarece îţi deschide o perspectivă mai largă asupra contextuui evenimentelor din acest an şi asupra mecanismului graţie căruia un regim utopic, fie că e este vorba de socialism sau de comunism, s-a prăbuşit definitiv. Desigur, există pe mai departe o anumită moştenire cu efectele sale nocive în societatea actuală. Trebuie să ţinem cont de faptul că polonezii au avut curajul să schimbe şapte preşedinţi, în timp ce noi am păstrat doar doi conducători de stat paranoici pe parcursul a 45 de ani. De asemenea, Polonia a avut acele mese rotunde între opoziţie şi autorităţi pe parcurusl cărora regimul a încercat să ajungă la un compromis cu opozanţii/dizidenţii. La noi aceste mese rotunde au fost de neimaginat inclusiv după 1990 când în Bucureşti au venit minerii pentru a-i linişti pe opozanţii politici, Corneliu Coposu, Ion Raţiu, Radu Câmpeanu care se opuneau regimului neocomunist instaurat atunci.

Aşadar, înainte de a vota, de ieşi în stradă, de a critică, de a vorbi, de a da cu părerea, un sfat cât se poate de prietenesc : citiţi, citiţi, citiţi !

Image

Emilian Dranca

23.12.2013

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s