François Terré, între Kairos şi Kronos

François Terré, între Kairos şi Kronos

Emilian Dranca

În perioada 23-25 octombrie 2013, la Facultatea de Drept a Universității din Bucureşti a avut loc Conferinţa internaţională despre noul Cod civil din România. Conferinţa  „Le Code civil roumain : Vu de l`interior – Vu de l`exterior”, a adus în România nume mari din universităţile europene, specialişti în dreptul civil, dar şi 30 de profesori din principalele universităţi din România: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Sibiu şi Craiova.

În cadrul acestei conferinţe a avut loc şi acordarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului şi academicianului francez François Terré. În ultima zi a conferinţei, vineri dimineaţă, François Terré, specialist în drept civil şi teoria dreptului, actualmente profesor la Institut de France, a susţinut o prelegere în Aula Magna despre „Filosofia comparată a codificărilor’’ (La philosophie comparée des codifications). Dacă, la o primă privire,  titlul pare a fi generos şi obiectul prelegerii sale lipsit de o aplicabilitate practică, la o a doua privire putem observa că în realitate tema aleasă de academicianul francez are o bază atât teoretică, cât şi una practică foarte concretă. François Terré a colaborat la elaborarea constituţiilor mai multor state din fostul imperiu colonial al Franţei. De asemenea, dincolo de pregătirea sa profesorală, imeidat după absolvirea facutății de drept în 1954, el a devenit avocat, angajandu-se astfel direct în practica dreptului civil francez.

În prelegerea sa, François Terré a prezentat diferite momente favorabile schimbării legislative, schimbării constituţionale şi, implicit, a schimbării codificării dreptului civil. Acest timp favorabil a fost prezentat sub auspiciile a două entităţi : Kronos şi Kairos. Aceste două concepte filosofice sunt des întâlnite în teoria dreptului. De la Hegel şi până în zilele noastre, ele au fost supuse în mod repetat atenţiei amatorilor şi analizei specialiştilor. Dacă prin Kronos înţelegem timpul în marea sa comlexitate, putem risca să spunem în infinitatea sa, lipsit de orice delimitare a începutului, respectiv a finalităţii sale, prin Kronos înţelegem un punct anume pe această scară infinită a timpului. Astfel, Kronos defineşte acea oportunitate, acel moment favorabil care se arată foarte rar  pentru orice acţiune umană. François Terré a dat drept exemplu cel de al doilea război mondial, anii `40 din Franţa, când Germania, după ce ocupat Parisul, a impus propriul cod civil. Desigur, acesta nu a putut fi considerat atunci a fi un moment favorabil societăţii franceze, însă el a contribuit în timp la modificarea codificării civile din 1962-1963. Dacă facem o comparaţie cu situaţia României de atunci, când constituţia a fost oficial suspendată, acel moment nu a fost favorabil unei viitoare schimbări a Codului civil, deoarece societatea română nu s-a îndreptat spre un regim democratic, asemenea Franţei, ci exact în direcţia opusă, spre un sistem totalitar. Însă, aşa cum a observat profesorul Terré, codificările nu sunt făcute pentru eternitate, drept dovadă stând aceste exemple istorice, concrete, dar şi relaţia dintre Kronos şi Kairos. Această relaţie poate fi definită ca raportul dintre oportunitatea, şansa de a schimba ceva şi timpul care trece şi impune o asemenea schimbare. Practic fiecare Cod civil poate fi considerat o treaptă pe scara timpului.

Desigur, pot fi găsite multiple argumente, precum şi exemple istorice care să susţină această demonstrație a imperativului schimbării codificării odată cu modificarea radicală a unei societăţi în timp. François Terré a oferit şi exemplul Alsaciei care are un statut particular în tot sistemul juridic francez și care a suferit alte schimbări în alte momente cheie ale istoriei.

Concluzionând, se poate spune că prelegerea lui François Terré poate impulsiona tânăra generaţie, nu numai în cadrul unei conferințe de talie internaţională, ci şi în perimetrul spaţiului academic naţional , să fie mai interesată şi mai preocupată de modul în care sunt realizate aceste schimbări legislative. De asemenea, o astfel de prelegere poate constitui un impuls pentru implicarea cu maximă seriozitate şi energie în îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului juridic naţional şi european, ambele de sorginte romano-germanică, din care România face parte.

*articol publicat si pe: http://topub.unibuc.ro/francois-terre-intre-kairos-si-kronos/Image

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s